logo
Prof. univ. dr. Paul Niedermaier la aniversare
Prof. univ. dr. Paul Niedermaier la aniversare

La sosirea mea în oraşul de pe Cibin, în urmă cu aproape cinci decenii, elita intelectualităţii sibiene era grupată în jurul a trei instituţii puternice: Muzeul Brukenthal, Centrul de Ştiinţe Sociale Sibiu şi Institutul de Învăţământ Superior.

Dacă prima se identifica, îndeobşte, cu o lungă şi perenă tradiţie (Muzeul Brukenthal era cea mai veche instituţie de profil din această parte a Europei), iar ultima pregătea cu grijă prima generaţie de studenţi, Centrul de Ştiinţe Sociale (actualul Institut de Cercetări Socio-Umane Sibiu) era pentru mine un adevărat centru academic, cu o activitate bine conturată, cu cercetători de primă mână, cunoscuţi şi recunoscuţi în spaţiul european.

Prezenţe marcante în arealul cultural sibian, cercetătorii de aici acopereau segmente inedite de cultură, discipline cu care nu mă întâlnisem prea des: lexicografie, arheologie sau urbanism. Exercitau asupra mea o atracţie specială şi îmi stimulau curiozitatea, dorinţa de a le cunoaşte preocupările. Îi vizitam destul de des, îndeobşte pe Anca Goţia, viitoarea mea colegă de sector şi pe profesorul Nicolae Branga, vechi amic din Ţara Secaşelor. Treptat, am început să îi cunosc şi pe ceilalţi, majoritatea având între 35 şi 40 de ani, cu cca. 10-15 ani mai vârstnici decât mine. Îi consideram o minoritate (erau singurii intelectuali cu statut de cercetători din Sibiu) care trebuie protejată şi, de ce nu ... admirată. Pentru mine, care trăiam într-o lume mai mult decât efemeră, cercetarea reprezenta perenitatea.

Paul Niedermaier, căci despre Domnia Sa este vorba în rândurile următoare, avea prestigiul ştiinţific al arhitectului care proiectase Muzeul Tehnicii Populare din Dumbrava Sibiului – unul dintre cele mai mari din spaţiul european, dar şi o experienţă de invidiat în domeniul habitatului rural. Aprofundase, în mai multe studii din anii ’70, o serie de probleme legate de specificul civilizaţiei şi culturii de tip tradiţional, devenite aproape clasice, repere în domeniu. Amintim în acest context:

 

  • Proiectul de sistematizare a Muzeului din Dumbrava Sibiului, în „Cibinium”, 1966, p. 29-40;

  • Moara cu „dube” din satul Fânaţe, raionul Beiuş, regiunea Crişana (coautor), Sibiu, Muzeul Brukenthal (Monumente de cultură în Muzeul Tehnicii Populare din Dumbrava Sibiului), 1966, 19 p. cu fig. şi pl.;

  • Note de călătorie. Muzee etnografice în aer liber din Austria şi R.F.G., în „Cibinium”, 1967-1968, p. 517-520;

  • Dorfkerne auf dem Gebiet der Sieben Stühle [Nucleele satelor din teritoriul celor şapte scaune], în „Forschungen zur Volks- und Landeskunde”, Band 16/1, 1973, p. 39-66;

  • Completări şi ameliorări la proiectul de realizare arhitectonică, peisagistică şi funcţională a Muzeului Tehnicii Populare din Dumbrava Sibiului, în „Cibinium”, 1974-1978, p. 71-80;

  • Proiectul de sistematizare al sectorului etnografic în aer liber al Muzeului Goleşti, în „Museum. Studii şi comunicări de istorie şi etnografie”, Goleşti, 1974, p. 235-246;

  • Începuturile muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului, în „Cibinium”, 2006-2008, p. 7-9;

  • Reconstituirea morii de vânt căciulată de la Beştepe. In memoriam Hedwig Ruşdea, în Morile de vânt din Dobrogea: Hedwig Ulrike Ruşdea în memoria etnomuzeologiei româneşti, ediţie îngrijită de Valerie Deleanu şi Delia Voina, Sibiu, Editura ASTRA Museum, 2012, p. 282-296;

  • Interviu privind înfiinţarea şi organizarea secţiei în aer liber a Complexului Naţional Muzeal ASTRA, în 50 de ani de Muzeu în aer liber în Dumbrava Sibiului în 18 interviuri, coord.: Ovidiu Baron, Lucian Nicolae Robu, Sibiu, Editura ASTRA Museum, 2013, p. 35-48.

 

Preocupările de factură etnologică şi-au făcut loc – discret dar sigur – în activitatea sa ştiinţifică, devenind, cu timpul, o dimensiune bine conturată. Dintre lucrările pe această temă consemnăm:

 

  • Banater Siedlungen im Lichte der Josephinischen Landesaufnahme [Aşezări bănăţene în lumina ridicării topografice iosefine], în „Forschungen zur Volks- und Landeskunde”, Band 24/2, 1981, p. 50-55;

  • Die Germakungen siebenbürgischer Straßendörfer [Hotarele satelor transilvănene aşezate pe drumurile principale], în „Forschungen zur Volks- und Landeskunde”, Band 32/1, 1989, p. 32-41;

  • Problema păstrării patrimoniului arhitectonic ţărănesc al saşilor din Transilvania, în „Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice”, nr. 3-4/1990, p. 4-6;

  • Die Umgestaltung einer Landschaft im Südosten Europas. Siebenbürgen im Mittelalter und in der frühen Neuzeit [Transformarea peisajului în sud-estul Europei. Transilvania în evul mediu şi începutul epocii moderne], în Van Brussel tot Siebenbürgen. Progress in human Geography in Europe. Liber Amicorum Prof. Dr. Herman Van der Haegen (Acta Geographica Lovaniensia), vol. 34, Leuven, 1994, p. 671-675;

  • Weißkirch (Deutsch-Weißkirch). Ein Siebenbürgisches Dorf im Griff der Zeit. Zur Siedlungsgeschichte Rumäniens [Viscri. Un sat transilvănean de-a lungul anilor. Cu privire la evoluţia aşezărilor din România], red.: Herman Van der Haegen, Paul Niedermaier (Acta Geographica Lovaniensia), vol. 36, Leuven, 1997, 322 p. cu fig. şi il.;

  • Surprinderea specificului satelor transilvănene în lumina cercetărilor din Viscri, în „Tuşnad” 1999. A Müemlékvedelem elméleti és gyarkolati kérdesei / Teoria şi practica reabilitării monumentelor istorice, Sf. Gheorghe, 2000, p. 68-70;

  • Widerspiegelung des Weinbaues in der Architektur (Reflectarea viticulturii în arhitectură), în „Forschungen zur Volks- und Landeskunde”, Band 44-45, 2001-2002, p. 245-256;

  • Aus der Volkskunde der Siebenbürger Sachsen [Din etnologia saşilor ardeleni], Sibiu, 2003, autor al cap. Bevölkerung und Siedlungslandschaft [Populaţia şi habitatul], p. 17-38.

 

Având şansa de a lucra, la acelaşi institut, vreme de trei decenii, de a participa împreună la numeroase simpozioane şi sesiuni de comunicări ştiinţifice, m-a uimit, întotdeauna, atenţia specială pe care Profesorul Paul Niedermaier a acordat-o celor două muzee în aer liber – Astra din Dumbrava Sibiului şi Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii de la Goleşti – Argeş. Grija aproape părintească, cu care a înconjurat, vreme de peste cinci decenii, cele două proiecte de suflet, impresionează şi încântă deopotrivă. A semnalat, ori de câte ori a fost cazul, la simpozioane, dar mai cu seamă în discrete întâlniri cu managerii acestor instituţii, excesele, îndepărtarea de spiritul proiectelor, elementele care frizează kitsch-ul, apărute de-a lungul anilor. Cu multă delicateţe, a atras atenţia asupra unor „evoluţii” scăpate de sub control, ori asupra unor construcţii care au proliferat nepermis de mult.

În toate observaţiile şi comentariile Profesorului Paul Niedermaier se simte urbanistul bine informat, dublat de un atent şi rafinat peisagist. Sugestiile Domniei Sale sunt, întotdeauna, sincere şi constructive. Ele vizează, nu o dată, pitorescul muzeelor în aer liber şi, desigur, autenticitatea, cu elemente specifice satului tradiţional din România.

Acum, după mai bine de cinci decenii, fostul absolvent al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” Bucureşti (promoţia 1961) este directorul Institutului de Cercetări Socio-Umane Sibiu şi profesorul care a îndrumat, zeci de ani, activitatea ştiinţifică a studenţilor şi doctoranzilor de la Universitatea „Lucian Blaga”. Membru sau membru de onoare în numeroase organisme naţionale („Comisia Naţională a Monumentelor Istorice”, „Comisia de Urbanism a Ministerului Culturii” etc.) şi internaţionale („International Kommission for the History of Towns”, „Südostdeutsche Historische Kommission” ş.a.) Paul Niedermaier este, de asemenea, preşedinte de onoare al „Comisiei de Istorie a Oraşelor din România”, precum şi al „Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice – Transilvania sud-est”. Din 2001, este membru corespondent al Academiei Române.

Cu prilejul împlinirii a 80 de ani (s-a născut la Sibiu în 25 iulie 1937), sectorul de etnologie al Institutului de Cercetări Socio-Umane Sibiu îi urează tot binele din lume, multă sănătate şi cât mai multe împliniri profesionale.

La mulţi ani, domnule director!

Prof. univ. dr. Ilie MOISE



comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
Fabrica de lactate Sevis

Vacanta Eurotrip
Fundatia APT
Licitatie publica