Tribuna
brukenthal museum
Personalităţi ale Marii Uniri
Fraţii Alexandru şi Ion Lapedatu
Fraţii Alexandru şi Ion Lapedatu

Dezvelirea grupului statuar "Fraţii Lapedatu" a avut loc vineri, 8 noiembrie, la Braşov, în Parcul Gheorghe Dima, din vecinătatea Colegiului Naţional "Andrei Şaguna", instituţie de învăţământ de mare prestigiu naţional, care a dat ţării 49 de academicieni, o adevărată Universitate. Momentul inaugural încheie un ciclu amplu de manifestări omagiale dedicate memoriei celor doi fraţi gemeni, Alexandru şi Ion Lapedatu, artizani ai României moderne în generaţia Marii Uniri, manifestări organizate mai ales în ultimii patru ani în principalele centre culturale din ţară şi din străinătate: expoziţii documentare itinerante, editări de studii, albume şi publicaţii, sesiuni omagiale, simpozioane, conferinţe, emisiuni numismatice, atribuirea de nume de străzi, de spaţii academice etc.
S-au cinstit astfel doi membri marcanţi ai vieţii politice, istorice, culturale şi financiare din România, participanţi decisivi la procesul de modernizare şi uniformizare legislativă, administrativă şi instituţională a României Mari.
În celebra aulă a Colegiului Naţional "Andrei Şaguna" - unde cei doi fraţi au fost elevi o perioadă scurtă de timp -, în prezenţa unui numeros public din ţară şi din străinătate, a descendenţilor familiilor celor doi fraţi, au evocat personalitatea gemenilor Lapedatu: acad. Răzvan Teodorescu din partea Academiei Române, prof. univ. dr. Ioan Opriş, istoric, - care a dedicat o lungă serie de lucrări fraţilor Lapedatu, istoricul Mircea Muşat, directorul Muzeului Băncii Naţionale a României, scriitoarea Ana Blandiana, preşedinta Alianţei Civice, doamna Ioana Alexandra Wild, preşedinta Fundaţiei Lapedatu, nepoată de frate a celor omagiaţi, George Scripcaru, primarul municipiului Braşov.
Reamintim în context că în urmă cu doi ani, la Sibiu, pe clădirea Băncii Naţionale, Agenţia Sibiu (strada Mitropoliei nr. 16), a fost dezvelită o placă comemorativă în memoria fraţilor Lapedatu, iar Muzeul Naţional Brukenthal a găzduit expoziţia itinerantă "Generaţia Unirii - Alexandru şi Ion Lapedatu".
Fraţii Lapedatu s-au născut la 14 septembrie 1876 în Cernatul Săcelelor (Săcele, Braşov), ramura paternă a familiei trăgându-se din Glâmboaca (Avrig, Sibiu), unde fraţii gemeni, rămânând orfani de tată la un an şi jumătate, şi-au petrecut adesea vacanţele. Tatăl gemenilor, Ion Alexandru Lapedatu, a fost primul român ardelean cu studii în Franţa şi cu doctorat la Universitatea din Bruxelles, reputat profesor de limbi clasice la Gimnaziul Superior Greco-Ortodox Român din Braşov (azi Colegiul Naţional "Andrei Şaguna").
În ciuda greutăţilor familiei, fraţii Lapedatu au făcut studii serioase în ţară şi în străinătate, ca mai apoi să joace un rol important în viaţa culturală, socială şi politică a României de dinainte de 1945.
Alexandru Lapedatu a fost istoric, geograf, profesor universitar, om politic şi om de stat român. A îndeplinit numeroase funcţii şi responsabilităţi: secretar, apoi preşedinte al Comisiei Monumentelor Istorice şi al Comisiei Istorice Române; după înfiinţarea Universităţii Daciei Superioare la Cluj, în 1919, este numit profesor de istorie veche a românilor, iar împreună cu colegul şi prietenul său Ioan Lupaş, (şi el absolvent al aceluiaşi mare liceu braşovean), înfiinţează în 1920 Institutul de Istorie Naţională, mai apoi devine decan al Facultăţii de Istorie, căreia îi donează biblioteca sa de 10.000 de volume; membru al delegaţiei care a însoţit al doilea transport al Tezaurului României la Moscova; militant activ pentru Unirea Transilvaniei cu România; director general al Arhivelor Statului; Ministru al Cultelor şi Artelor; deputat şi senator în mai multe Parlamente, preşedintele Senatului; autor al legilor asupra elevării Bisericii Ortodoxe Române la rangul de patriarhat; asupra regimului general al cultelor; asupra organizării şi funcţionării teatrelor naţionale; a formulat principiile conservării şi restaurării monumentelor; a sprijinit înfiinţarea de muzee în Capitală şi în numeroase localităţi din ţară; a sprijinit financiar şi a participat la dezvelirea monumentelor publice dedicate personalităţilor istorice şi culturale româneşti; a fost Membru de Onoare al ASTREI, calitate în care a ţinut conferinţe, a sprijinit publicarea Bibliotecii ASTRA şi a donat Fondul "Al.I. Lapedatu"; a fost vicepreşedinte, apoi preşedinte al Academiei Române etc.
Fratele geamăn al lui Alexandru, Ion, a fost bancher, finanţist, profesor universitar, om politic şi de stat. A beneficiat de două burse, una acordată de Societatea Transilvania şi cealaltă de Fundaţia Gojdu, care i-au permis să studieze ştiinţele economice la Budapesta, unde devine preşedintele Societăţii "Petru Maior" a studenţilor români din Budapesta; a participat la fondarea revistei "Luceafărul" la Budapesta în 1902 şi a făcut parte din Comitetul de redacţie alături de Octavian Goga, Ioan Lupaş şi Octavian C. Tăslăuanu. A fost director al Băncii "Ardeleana" din Orăştie, director general al Băncii Generale de Asigurări, membru al Consiliului de Administraţie al Băncii "Albina", al Băncii "Prima Ardeleană", al Societăţii Române de Gaz Metan, creator şi secretar al Asociaţiei băncilor române din Transilvania "Solidaritatea"; a sprijinit proiectul Enciclopediei Române a lui Diaconovici şi cel al înfiinţării Muzeului Asociaţiunii ASTRA; a fost delegat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, membru în Marele Sfat Naţional şi secretar general al Resortului Finanţelor în Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului şi ţinuturilor româneşti din Ungaria, membru al Consistoriului metropolitan al Transilvaniei, deputat şi senator în mai multe legislaturi, Ministru de Finanţe, Membru de Onoare al Academiei Române etc.
Desigur, enumerările funcţiilor şi responsabilităţilor celor doi fraţi gemeni nu sunt exhaustive. Ei aparţin generaţiei care a împlinit şi desăvârşit unitatea naţională, au fost deschizători de noi orizonturi pentru Patria unită, edificând instituţii durabile. În întreaga lor viaţă şi activitate fraţii Lapedatu au fost animaţi de aceleaşi înalte idealuri de a fi credincioşi Patriei lor, urmărind binele public întotdeauna.
Acţiunea generaţiei Marii Uniri a permis Românei să progreseze rapid şi să atingă apogeul economic, social şi politic în anul de vârf 1938. Proces care s-a frânt brutal, aşa cum s-a frânt şi viaţa acestor două mari personalităţi, şi a întregii elite româneşti interbelice. Alexandru Lapedatu a fost arestat la 5 mai 1950 şi închis la închisoarea din Sighet, cunoscut loc de suferinţe şi torturi. Aici moare patru luni mai târziu, moartea fiind provocată de o deparazitare a celulei cu uşile şi ferestrele închise: cu astmul de care suferea şi cu inima slăbită de un infarct n-a putut supravieţui. A fost aruncat în groapa comună, fără semn de mormânt. Fratele său, Ion, imobilizat la pat în urma unui accident de autobuz, după o coborâre de la Păltiniş, şi rămas fără mijloace de existenţă, moare la Bucureşti la 24 martie 1951. Amândoi au fost epuraţi din Academia Română în 1948 şi au fost repuşi în drepturi post-mortem în iulie 1990.
Se stingea, nimicită, strălucita Generaţie a Unirii şi Marea ei Operă!
Realizat în bronz, grupul statuar este opera sculptorului cu origini braşovene  Ioan Bolborea. Este unul din puţinele grupuri statuare realizate în ultima vreme în România, după "Şcoala Ardeleană" de Romulus Ladea (30 iunie 1973), din faţa Universităţii din Cluj-Napoca.
În imediata vecinătate a ansamblului scupltural se află bustul în bronz al lui Ciprian Porumbescu (sculptor Vladimir Predescu), care a fost, pentru o scurtă perioadă de timp, profesor de muzică la Gimnaziul Român din Braşov. În aula acestui faimos liceu românesc, în luna martie 1882 a avut loc premiera Operetei "Crai Nou", prima operetă română, piesă în două acte scrisă de Ciprian Porumbescu pe textul piesei poetului Vasile Alecsandri.
Se întâlnesc astfel peste timp, peste răutăţi şi nedreptăţi, ca să-şi continue destinul şi după moarte, trei spirite emblematice ale spiritualităţii româneşti, se întâlnesc într-un moment de dreaptă cinstire ca să ne amintească, cu puterea modelului lor, că nici o jertfă nu e prea mare când aceasta stă la temelia mai binelui ţării tale.

Ion ONUC NEMEŞ
Foto: Dieter DROTLEFF

 





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

targul de craciun

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
turboclima
Licitatie publica

accentmedia