logo
PARTENIE COSMA (1837-1924). Vocaţie de constructor şi de filantrop
PARTENIE COSMA (1837-1924). Vocaţie de constructor şi de filantrop

La 180 de ani de la naştere, evocăm per­sonalitatea juristului, economistului, ziaris­tului, politicianului şi omului de cultură PAR­TENIE COSMA, bihorean de origine, sibian prin adopţie, ce a rămas în istorie ca un mo­del de existenţă exemplară dăruită seme­nilor prin implicarea spirituală, morală şi financiară în construcţii şi în acte filantropice de amploare şi de anvergură.
Plecând de la dictonul filosofului german G. W. Fr. Hegel, OMUL ESTE SERIA ACTE­LOR SALE, care i se potriveşte perfect celui evocat, amintim unele dintre cele mai rele­vante realizări care-l plasează pe Partenie Cosma, alături de boierul basarabean Vasile Stroescu şi de Emanoil Gojdu, între reperele iniţiativelor constructive şi filantropice pentru românii aflaţi în plin proces de emancipare economică şi culturală.
Ca jurist de marcă, exersat în cancelaria lui Emanoil Gojdu, şi ca deputat în Congresul Naţional Bisericesc, i s-a încredinţat, de către Episcopul şi Mitropolitul Andrei Baron de Şaguna, răspunderea de a conduce comi­sia de întocmire a Statutului Organic, valabil şi în zilele noastre până în urmă cu câţiva ani. Prin acest act-document Mitropolia, reînfiinţată de Andrei Şaguna în 1864, şi viaţa bisericească au dobândit temeiuri juridice.
Ca om politic, deputat în Parlamentul de la Budapesta, fondator al Partidului Naţional Român, senator în primul Parlament al Ro­mâ­niei întregite, Partenie Cosma a fost un consecvent susţinător al intereselor româ­nilor.
Ca avocat şi director executiv al Institutului de Credit şi Economii „Albina” timp de 3 decenii, întemeiat, în 1871-1872, de Visarion Roman, primul bibliotecar şi arhivar al AS­TREI, Partenie Cosma a conceput şi a pus în practică o politică economică-financiară de excepţională eficienţă. A transformat „Albina” într-o instituţie bancară model, competitivă cu instituţiile similare săseşti şi maghiare.
Cu credite convenabile s-au împroprietărit ţărani, şi-au deschis ateliere meseriaşi. La iniţiativa lui P. Cosma şi a conducerii Institu­tului „Albina”, s-au creat sucursale şi reu-     niu­ni de credit în alte localităţi transilvănene – „Ardeleana” în Orăştie, „Timişana” în Timi­şoa­ra, „Sebeşana” în Sebeş, „Mureşana” în Reghin ş.a, astfel că în 1900 erau peste 100 de asemenea instituţii financiar-bancare în Transilvania. În colaborare cu Cornel Diaco­novici, coordonatorul „Enciclopediei Româ­ne” a Asociaţiunii Transilvane, prima din România şi din SE Europei, P. Cosma, cola­borator al Enciclopediei, a iniţiat şi a finalizat federalizarea băncilor prin Asociaţia „Solida­ritatea”, al cărei prim preşedinte a fost. Sub îndrumarea şi controlul lui s-au înfiinţat „Ban­ca Generală de Asigurări” şi Casa de împru­mut pe amanet „Muntele de Pietate”.
Om al faptelor, al gândirii practice, un con­ducător desăvârşit, exigent şi autoexigent, cu intuiţie, simţ practic şi inteligenţă socială, cu vocaţie de constructor şi de generos filantrop, Partenie Cosma s-a implicat spiri­tual, moral şi financiar în acţiuni remarca­bile. A fost permanent călăuzit de concepţia conform căreia economicul nu este un scop în sine şi nici un scop exclusiv de îmbogăţire, ci un mijloc folosit pentru împlinirea tre­buinţelor superioare ale vieţii comunitare economice, culturale, spirituale, religioase. A avut talentul „de a face bani” şi disponibili­tatea de a-i investi în acte şi fapte de filan­tropie economică, culturală şi edilitară. Să le rememorăm pe cele mai importante:
- A organizat strângerea fondurilor şi a susţinut construirea Catedralei Mitropolitane din Sibiu, visul neîmplinit al lui Andrei Şaguna, personal a donat 1000 de coroane, bani mulţi pe vremea aceea, numele lui aflându-se pe placa fondatorilor Catedralei. A contribuit şi la ridicarea altor lăcaşe de cult.
- A supravegheat colectele şi a oferit donaţii din partea „Albinei” şi a sa personal pentru extinderea Institutului Teologic, pentru con­struirea Şcolii Civile Superioare de Fete din Sibiu, inaugurată în 1866, pentru construirea Muzelui Asociaţiunii / Palatului ASTRA, inau­gurat în 1905.
- A înfiinţat Masa Studenţilor, prima cantină din Transilvania. Anual 50 de tineri meri­tuoşi, elevi şi studenţi, primeau prânzul gratuit şi o frumoasă educaţie din partea doamnei Ma­ria Cosma, soţia sa, membră a Reuniunii Fe­meilor din Sibiu. A acordat burse unor tineri, viitori oameni de cultură, printre care: Octavian Goga, Ioan Lupaş, Andrei Oţetea, D.D. Roşca.
- A susţinut financiar, alături de bănci să­seşti, construcţii de modernizare a Sibiului: căile ferate Sibiu-Turnu Roşu, Sibiu – Vinţu de Jos, apeductul, instalaţii moderne de canalizare.
- Cu susţinerea sa, prin Fondul ce i-a pur­tat numele din 1910, s-a finanţat formarea şi perfecţionarea personalului bancar prin bur­se şi ajutoare, s-a editat „Revista Econo­mică”, 1899, prima revistă de profil din ţară.
- Au fost finanţate constant, la iniţiativa sa, societăţi culturale româneşti din ţară şi din străinătate: „Societatea Academică” din Cluj, „Petru Maior” din Budapesta, „România Ju­nă” din Viena, „Carmen Sylva” din Graz, „Româ­nia” din München ş.a.
- Au fost susţinute financiar reuniunile de femei, reuniunile agricole, reuniunile de meseriaşi. Ca membru marcant al ASTREI şi membru în conducerea ei, a contribuit şi la construirea Casei de Chirii a ASTREI, a organizat expoziţii ale economiei de casă, a susţinut sistematic reuniunile de cântări, secţiunile feminine, publicaţiile.
- De numeroase acte filantropice au bene­ficiat şi: Societatea „Crucea Roşie”, „Reuniu­nea moaşelor” din Sibiu, Spitalul civil „Fran­cisc Iosif” pentru a face la rândul lor acte caritabile.
- A administrat fondurile acordate de boie­rul moldovean Vasile Stroescu, prietenul său, pentru construirea şi repararea biseri­cilor, şcolilor, pentru activităţile culturale ale ASTREI, pentru săraci, văduve şi orfani.
Pentru meritele sale de ctitor al organizării economice, financiar-bancare în Transil­va­nia, de iniţiator al organizării juridice a Bise­ricii Ortodoxe, de maecena şi generos filan­trop, de om politic şi om de cultură, pentru calităţile sale manageriale: talent organiza­toric, iniţiativă, clarviziune, simţ practic, inteligenţă socială, forţă decizională, auto­ritate, exigenţă şi autoexigenţă, pentru virtu­ţile lui de bun român şi patriot, pentru calităţile sale de om: integru, sensibil, altruist, s-ar cuveni imortalizarea numelui său prin denumirea unei străzi din Sibiu, propunere făcută şi în 1998, când s-au comemorat 75 de ani de la trecerea lui în lumea veşnică, şi la Simpozionul organizat, în cadrul Zilelor Asociaţiunii ASTRA, în 5 decembrie a.c. 

Prof. Elena MACAVEI





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

povestea chitarei

classicc junior

tdc sibiu

Vacanta Eurotrip
espressor
sport
info
filarmonica
brukenthal
spitalul de psihiatrie
clau
Licitatie publica

accentmedia