logo
NOTE DE LECTURĂ: Thomas Molnar, Modelul deformat. America de la Tocqueville la Carter. Traducere din limba franceză de Manuel Valeriu
NOTE DE LECTURĂ: Thomas Molnar, Modelul deformat. America de la Tocqueville la Carter. Traducere din limba franceză de Manuel Valeriu

Intelectual de anvergură şi de mare ţinută- profesor, exeget şi generator al unor valoroase idei şi opinii-, un strălucit filosof creştin, un fin critic al realităţilor trăite şi un pertinent fotograf al vieţii sub toate aspectele ei, Thomas Molnar, maghiarul care a locuit şi în Oradea, ca­re a vorbit inclusiv la vârsta se­nectuţii limba ro­mână şi care a fost un apro­piat al marilor spirite con­tem­porane ale românilor- Eugen Ionescu şi Mircea Eliade- a lăsat posterităţii printre zecile de cărţi redac­tate în mai multe limbi de circulaţie una ce pare a fi fost scrisă special pentru contextul în care se găseş­te astăzi întreaga omenire.
Modelul deformat. Ame­rica de la Tocqueville la Carter (Editura Logos, Bucu­reşti, 2016), excelent tradusă din franceză de pro­fesorul şi scriitorul si­bian Manuel Valeriu şi de curând lansată într-o seară ce a îmbrăcat aspecte de gală la Târgul de carte religioasă- organizat cu succes şi în acest an la Bi­blioteca ASTRA-, este o lucrare mai actuală ca nici­odată în prezenta conjunc­tură internaţională, ce face din Statele Unite reperul spre care sunt aţintiţi ochii tuturor şi spaţiu al unor modele ce se vor copiate sau impuse şi altora.
Intenţia lui Thomas Mol­nar de a încerca- din diver­si­ficate perspective- radio­grafierea ţării ce se găsea în anul 1976 la  ceasul bi­cen­tenarului in­dependen­ţei sale porneşte de la valo­roasa lucrare Des­pre de­mo­craţie în America, pe care Alexis de Tocqueville a scris-o, după o călătorie efectuată acolo, în prima parte a secolului al XIX-lea. Pe parcursul a două sute de ani, Statele Unite, de­parte de a fi un teritoriu al supraoa­menilor, pe care  în jurul anilor 1900 scriitorul Israël Zangwill îi aştepta să apară, au devenit un creu­zet în care s-au amestecat opiniile,  ati­tudinile şi inte­resele cetăţe­nilor cu origini şi din rase diferite, toate gu­vernate de un corp biro­cratic aflat în incapacitatea de a decide, de exemplu, care sunt ope­rele repre­zentative ale na­ţiunii.
O întindere imensă, în care milioane şi milioane de cetăţeni ai planetei vi­sează să ajungă, tărâmul american e modelul visat pentru cei mai mulţi dintre ei şi mo­delul deformat pen­tru cine reuşeşte să vadă, la  faţa locului, o om­niprezentă criză de iden­titate, mascată de apa­renţe.  Apreciată drept un modus vivendi în întreaga lume europeană, inclusiv în lucrările eruditului scriitor maghiar, cultura nu pare că înseamnă în Statele Unite mai mult decât ceva fragil şi permeabil, cu greu disi­mulat sub decorul specta­culos care o acoperă (p. 162). Mass-media, cu ni­mic mai prejos, greu de separat de societate în an­samblul ei, exprimă- nu de puţine ori cu mare succes- nevoia oame­nilor de a fi manipulaţi (p. 152).  Dar ceea  ce defineşte cel mai bine societatea americană în viziunea lui Thomas Molnar este tocmai ideo­logia ei, pe care o vede ca un ansamblu de convin­geri şi de fapte studiate încă de la o vârstă fragedă, de la care e recomandat să nu deviezi dacă vrei să devii un matur bine adaptat şi successful (p. 124). Este sta­rea în care trebuie să se regă­sească- eventual prin deter­minare non-violentă- popoa­rele rămase în urmă din punct de vedere ideologic (p. 124).
Elitele americanilor- oare câte dintre ele nu au origini asiatice, europene sau afri­cane?- stârnesc admiraţie prin averile etalate şi prin luxul afişat în faţa unui public ce adoră să se lase surprins. Nimic nu le  îm­pie­dică, însă, să se trans­forme în judecători ai altora, chiar şi atunci când le sca­pă rafinatul joc al influen­ţelor şi al imitaţiilor. Proble­matica elitelor îi determină atât pe Tocqueville cât şi pe Molnar să se regăsească în fervoa­rea cu care au ana­lizat mo­delul socie­tăţilor europene, durabile şi foarte tenace încă din vremurile Antichităţii, în care conduita, gustul şi stilul se rafinau în atmos­fera plină de grandoare a unor curţi strălucitoare.
Marcate de forţa argu­mentelor bine cântărite sunt şi paginile în care To­mas Molnar remarcă am­biguita­tea politicii externe a Statelor Unite, în fapt una axată pe polarizarea ce are la bază ideea că totul se derulează pe coridorul ce-i conduce pe americani dinspre noi înspre restul lumii. Conceptul de univer­salitate se clădeşte pe pie­destalul transformat într-un omagiu adus gândito­rului şi gardianului planetar, cel care face ca propriile norme de conduită să fie respectate de aliaţii  loiali şi să fie impuse, cu bani şi ajutoare, celor încă rătăciţi. Fie şi pentru că Statele Unite nu au duşmani, ci doar parteneri, actuali sau viitori (p. 193). Patriotis­mul, ce poate fi privit acolo şi ca un produs de export, este supărător şi deranjant dacă este acceptat, afişat sau preluat de alţii în cantităţi considerate prea mari. Prin urmare, poate fi taxat drept anacronic, desuet şi peri­culos.
Străbătută de luciditatea unei minţi luminate, capa­bilă să facă analize şi sin­teze, dar şi să emită jude­căţi de valoa­re, cartea, tra­dusă în spiri­tul ei- nu întot­deauna la în­demâna ori­cui- şi tipărită graţie efor­turilor unei edituri- în care Alexandru Ciolan îşi înţe­lege din plin rolul hărăzit de Providenţă- şi graţie atât de nobilului gest, în sprijinul adevăratei culturi, venit din­spre inginerul Alin Vaides­cu, e de mare actualitate, în ciuda apariţei ei în urmă cu patru decenii, absolut nece­sară pentru bagajul informa­ţional al aleşilor de toate cate­goriile (cei care decid desinele altora) şi un sprijin pentru cei porniţi pe calea decriptării, cunoaş­terii şi înţelegerii lumii din jur şi a celei de departe.

Tiberiu Dumitru COSTĂCHESCU
 



loading...
comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie


SBZ

Filarmonica Sibiu

Eurotrip
APM

Biteco
CP31