logo
FITS
Nicolae Bălcescu (1812-1852) - istoric, om politic, gânditor revoluţionar democrat român - 200 de ani de la naştere
Nicolae Bălcescu (1812-1852) - istoric, om politic, gânditor revoluţionar democrat român - 200 de ani de la naştere

Întrucât anul acesta se împlinesc 200 de ani de la naşterea lui Nicolae Bălcescu, este normal şi binevenit a se scrie câteva rânduri succinte despre activitatea marelui cărturar implicat în istoria zbuciumată a poporului român. Nu împlinise nici 20 de ani şi ca tânăr (revoluţionar) a făcut parte din gruparea conspirativă-radicală din Ţara Românească ce lupta pentru a înlătura vechea orânduire feudală şi a instaura o republică burgheză; în urma acestei acţiuni a fost condamnat la 3 ani de închisoare, era anul 1840. În anul 1843, Bălcescu înfiinţează societatea "Frăţia" - societate cu un profund caracter revoluţionar.
În anul 1844 publică lucrarea: "Puterea armată şi arta militară de la întemeierea prinţipatului Valahiei până acum". Altă operă importantă este: "Cuvânt preliminariu despre izvoarele istoriei românilor" (anul 1845). În acelaşi an 1845 înfiinţează "Asociaţia literară", "Despre starea soţială a muncitorilor plugari în Principatele Române în deosebite timpuri" - anul 1846, "Despre împroprietărirea ţăranilor" - anul 1848. Odată cu izbucnirea revoluţiei române în Ţara Românească în anul 1848, Bălcescu devine conducătorul principal al acesteia alături de revoluţionarii: Gheorghe Magheru, Al. G. Golescu, I.H. Rădulescu, Christian Tell, C.A. Rosetti, Costache Romanescu şi alţii. Revoluţia în programul său avea 22 de puncte, de revendicări, dintre care 3 (trei) erau de bază: împroprietărirea ţăranilor clăcaşi, o republică democratică şi votul universal. Proclamaţia a fost citită la 9-24 iunie la Izlaz de către Ion Heliade Rădulescu. Bălcescu este omul care susţine şi arată că: "Fericirea nu poate fi fără libertate, nu poate fi libertate fără putere şi noi românii nu vom putea fi puternici până când nu ne vom uni cu toţii într-unul şi acelaşi corp politic". Bălcescu arată rolul maselor populare - lupta asupriţilor împotriva asupritorilor; a înţeles rolul statului feudal, ca instrument de represiune, de reprimare a revoluţiei. Statul feudal în înţelegere cu armatele ţariste şi otomane pun capăt revoluţiei din ţară şi astfel revoluţia e înăbuşită. După înăbuşirea revoluţiei din Ţara Românească, Bălcescu trece în Transilvania şi se implică în mersul evenimentelor de aici (îl ajută revoluţionarul ardelean I. Buteanu 1821-1849) luptând pentru negocieri şi colaborarea maselor populare române, conduse de Avram Iancu şi armatele revoluţionare maghiare, conduse de L. Kossuth (de unire a forţelor). Aceasta nu s-a întâmplat datorită neînţelegerilor ce au existat, mai precis nesatisfacerea revendicărilor românilor (refuzul de a recunoaşte drepturile naţionale ale românilor din Transilvania) care nu era trecut în programul revoluţiei maghiare. După înăbuşirea revoluţiei ungare (a armatelor revoluţiei maghiare), Bălcescu este nevoit să părăsească acest ţinut românesc şi se stabileşte pe o perioadă scurtă de timp în Franţa, de unde încearcă reizbucnirea revoluţiilor, ceea ce nu se mai întâmplă. Revoluţiile din Ţările Române au zdruncinat din temelie orânduirile feudale, s-a dat un imbold dezvoltării capitalismului şi au contribuit substanţial la dezvoltarea conştiinţei naţionale pe mai departe a poporului român. În anul 1850, Bălcescu scrie lucrarea "Mersul revoluţiei în istoria românilor", precum şi opera editată în limba franceză: "Question économique des Principatés Danubienes" - "Chestiunea economică a Principatelor Dunărene". Bălcescu face parte din acei români care au întemeiat istoriografia modernă românească. Trebuie amintit că în anul 1845 în redacţia lui August Treboniu Laurian - "profesor de filologie în Colegiul Naţional din Bucureşti" şi a lui Nicolae Bălcescu, istoriografia română devine memorabilă şi hotărâtoare. Apare prima revistă istorică românească: "Magazin istoric pentru Dacia" cu un tiraj de 1.500 de exemplare, ceea ce la acea vreme însemna mult, era a doua publicaţie de specialitate în domeniul istoriei, după "Arhiva românească" a lui M. Kogălniceanu. Cărturarul român N. Bălcescu afirmă că: "Istoria este cea dintâi carte a unei naţii, într-însa ea-şi vede trecutul, prezentul şi viitorul... O naţie fără istorie este încă un popor barbar şi vai de acel popor care şi-a pierdut religia suvenirilor, zic că este foarte important ca noi, generaţia de azi să luăm aminte, să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a transmite generaţiilor  viitoare tezaurul de preţ al Istoriei neamului românesc, să nu lăsăm să se piardă, pentru că tinerii doresc să cunoască, depinde de noi şi de ei atât de mult a ne recâştiga locul binemeritat în istorie". Bălcescu a fost un gânditor profund, prevăzând unitatea naţională a românilor (mica unire - anul 1859) precum şi independenţa naţională (Războiul de Independenţă 1877-1878).
Bălcescu, ca istoric, susţine că orice naţie de pe pământ are o misie istorică în ceea ce priveşte dezvoltarea omenirii, îşi aduce o contribuţie la dezvoltarea istoriei universale şi trebuie respectată de celelalte naţii.
După anul 1850, Bălcescu se retrage în Italia, unde moare în anul 1852 la Palermo. Este înmormântat în cimitirul săracilor. Pentru noi, poporul român, Bălcescu este un erou naţional, un om politic, un personaj ilustru, un patriot adevărat de care suntem mândri şi vrednici să-l cinstim. Bălcescu a avut o viziune generoasă şi amplă asupra societăţii din care a făcut parte şi-l situează în ierarhia culturii româneşti. Să ne aducem mereu aminte cu bucurie şi respect de acest brav român, născut în inima Bărăganului, pe mirificele plaiuri bucureştene. Multe instituţii cu rang înalt din domeniul istoriei, al artei şi culturii, din domeniul tehnic, economic şi de învăţământ îi poartă numele. Ca prim exemplu, amintesc Academia Forţelor Terestre "Nicolae Bălcescu" din Sibiu.
Aceasta fiindcă şi-a slujit cu râvnă şi dragoste ţara. În încheiere, reamintesc tuturor că a scris lucrarea: "Istoria românilor sub Mihai Vodă Viteazu", operă neterminată, care a fost editată postum în anul 1878.

Petru MAREŞ





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

turboclima

Vacanta Eurotrip
espressor
sport
info
Covoare
Licitatie publica

accentmedia