logo
spartan
Măşti româneşti ieşite din mâini britanice
Alexandra CHEŞCU
4825 vizualizari
Măşti româneşti ieşite din mâini britanice
Cu ochi din material verde, roşu sau albastru, cu guri rotunde cât o monedă mai mare sau zâmbind şi arătându-şi dinţii albi din boabe de fasole şi pinteni de cocoş, măştile tradiţionale româneşti sunt una dintre formele în care se poate "îmbrăca" creativitatea oamenilor. Spiritul moldovenesc, în special, este cel care a ales să se reculeagă în interiorul acestor obiecte populare, atent meşteşugite, care dincolo de rolul lor puternic decorativ recunoscut de toată lumea, poartă într-însele simboluri vechi cât istoria. Cu ochii lor ciudaţi, goi, îmbrăcaţi într-un sul nici prea gros şi nici prea subţire, de pânză, cu "feţele" păroase din blană de bursuc sau de vulpe, cu coarnele confecţionate din cârpe sau "răpite" de la vre-un animal tăiat într-un sat dimprejurul Sibiului, ne-au privit miercuri, la miezul zilei, măştile confecţionate de creatorii populari Ana şi Ioana Negoiţă, împreună cu cele şase "învăţăcele" ale lor venite tocmai din Marea Britanie, din îndepărtata Scoţie.
Nimeni nu şi-ar fi imaginat că în interiorul casei înalte, cu etaj, de pe strada Negoi, nr. 13, se desfăşoară o adevărată şezătoare ţărănească moldovenească. Aici, într-o încăpere mărişoară, cu sobă albă acoperind un sfert de perete, într-o atmosferă caldă şi liniştită, opt femei lucrează. Unele aşezate pe pătura întinsă pe jos, altele pe canapeaua care domină un perete întreg. Înarmate cu ac, aţă şi cu propria imaginaţie, ele "construiesc" chipuri noi care vor împodobi pereţii caselor, dar care sunt menite a alunga spiritele rele ale Vechilor Ani, la fiecare An Nou. Pe jos, în mijlocul cercului care rămâne deschis, stă tolănit un coş mare, din răchită de un maro roşcat, plin cu ghemuri de aţă colorată. Alb, roşu, verde sau galben. În jurul coşului, o mare de cârpe, ţesături care odată au dat formă bluzelor, hainelor şi a altor obiecte de îmbrăcat, lână, o centură veche, cu cataramă rotundă, aurie.
"Materialele pe care le folosim sunt de fapt haine, cârpe, blănuri de la hainele de blană. Noi le-am găsit în târg. Mai folosim pene de raţă, de gâscă, materiale tradiţionale, coarne de vită, de bivoli, din sate. Sunt greu de procurat, pentru că oamenii le tot aruncă", spune Ioana Negoiţă, care are 31 de ani şi care în ziua vizitei noastre, este îmbrăcată într-un costum popular din Moldova. "Toate vechiturile sunt bune. Măştile se lucrează tradiţional şi în general ne ferim de plastic. Se mai pot pune bucăţele de oglindă, fuior de in, de cânepă, fasole, pinteni de cocoş. Uite, dinţii aceştia mai mari sunt de fapt, pinteni de cocoş."

O mască ce se schimbă

Construcţia unei măşti populare oglindeşte personalitatea creatorului său, pe parcursul "naşterii" sale schimbându-se din moş în babă, pentru ca, într-un final să devină, în mod surprinzător un leu, paraleu. "Este exact ca în artă. E vorba despre imaginaţie. La început nici nu ştii ce vrei să faci. Prima dată nu te gândeşti la nimic, dar ideile se dezvoltă din una în alta", mai spune Ioana Negoiţă, care a învăţat meşteşugul măştilor de la mama ei, Ana Negoiţă, încinsă şi ea în costum popular moldovenesc. Ana Negoiţă a deprins taina confecţionării chipurilor de speriat Anii Vechi, tot de la mama ei, în satul natal, Draxini, judeţul Botoşani, cele două femei transmiţând acum meşteşugul şi mai departe, peste graniţele ţării. Întreb care e preţul unei măşti şi..."Depinde de material. 400 de lei, 200. Una mai ieftină e 100, iar cele mici pot ajunge la 80 de lei. Cele mai scumpe ating şi 500 de lei", ne destănuie Ana Negoiţă.

Când Scoţia se mută la Sibiu

Se poate spune că de mai bine de o săptămână Scoţia s-a mutat în casa familiei Negoiţă, unde timp de opt ore pe zi, de la 9 dimineaţa până la 5 după amiaza, cu o pauză de masă de o oră, se lucrează în mod tradiţional. Măştile reprezintă doar prima etapă a proiectului "Training in Contemporary Aplication of Traditional European Krafts" care le-a adus în casa creatorilor populari pe cele şase studente dintre care cinci sunt din Scoţia, una venind din Lituania. Proiectul, care le ţine pe britanice la Sibiu timp de o lună, este elaborat de Organizaţia Grampus Heritage, cu finanţare din partea Fundaţiei Leonardo da Vinci. "Workshop-ul se desfăşoară în două etape. Prima etapă are în vedere arta tradiţională, prin confecţionarea de măşti şi iniţierea în pictura icoanelor pe sticlă şi cea de-a doua etapă  cuprinde confecţionarea de obiecte de artă din materiale reciclabile", a subliniat Ioana Negoiţă. Dincolo de deprinderea acestor meşteşuguri, cele şase studente aflate pentru prima dată în România, fac o incursiune în sufletul românesc şi în inima Sibiului. "Sunt pentru prima dată în România şi sunt foarte impresionată. Suntem, toate, foarte impresionate. Ne plac arhitectura oraşului şi toate atracţiile de aici. Ne-a impresionat bunătatea şi ospitalitatea oamenilor. Îmi place foarte mult să fiu aici. E un privilegiu", a spus Evelyn, una dintre studentele britanice.
Alături de colegele ei, Evelyn va cunoaşte în săptămâna care va urma costumul sobru al mărginenilor, pentru că, dacă în această săptămână şi-au iniţiat "învăţăcelele" în universul măştilor îmbrăcate în costume populare specifice Moldovei, de luni încolo, Ana şi Ioana Negoiţă vor purta costume din Mărginimea Sibiului. "Purtăm costume populare moldoveneşti pentru că facem măşti. Costumele sunt din satul mamei. O parte i-au aparţinut bunicii, pe altele le-am cumpărat. Ne-am îmbrăcat tradiţional pentru că suntem creatori populari. La icoane vom purta costume din Mărginime", a mai spus Ioana Negoiţă.

Alungând spiritele rele

În încăperea în care muncesc cele opt femei domneşte o atmosferă calmă şi multă energie pozitivă. De pe colţurile tablourilor unde au fost agăţate, de pe canapea şi de pe podea, ne privesc curioase măştile care au fost finalizate deja, conceperea uneia complexe "furând" trei zile din viaţa creatorului său. Ele sunt în aceste zile personajele centrale ale workshop-ului, nimeni neuitând, de fapt, că ele însele sunt nişte simboluri. "Măştile alungă spiritele rele", spune Ana Negoiţă, amintindu-şi de anii copilăriei. "Ele fac loc Anului Nou, curăţând Anul Vechi", spune şi Ioana Negoiţă.
De la cele două creatoare populare mai aflăm că în satele din Moldova, acolo unde sunt ele folosite, măştile sunt confecţionate de măscarii satului fiind purtate de băieţi în ajunul Anului Nou şi în toată ziua de Sfântul Vasile. Chipurile menite să sperie relele încep să prindă formă odată cu Lăsata Secului, "şi nici măcar nu sunt văzute de ceilalţi până la Anul Nou", mai spune Ioana Negoiţă.
Indiferent că au "păr" din blană, lână, in sau cânepă, ochi verzi sau roşii, o gură rânjită într-un zâmbet cu dinţi, sau deschisă într-un "O" de mirare, măştile confecţionate de cele două creatoare populare şi de studentele lor, icoanele pe sticlă şi obiectele de artă din materiale ecologice, vor putea fi admirate şi de sibieni.  Punctul final al workshop-ului va fi pus prin intermediul unei expoziţii care va avea loc în 23 august, de la ora 14, la Muzeul de Etnografie Universală ”Franz Binder”, din Piaţa Mică nr.11.




comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

marquardt

sounds

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
Covoare
turboclima
artmania
Licitatie publica

accentmedia