Gorgandin  Domeniul Viticol Apold
logo
Apulum
La 100 de ani de la naştere. Cornel Irimie – cercetător dedicat şi director înţelept al instituţiilor muzeale sibiene
La 100 de ani de la naştere. Cornel Irimie – cercetător dedicat şi director înţelept al instituţiilor muzeale sibiene

S-au împlinit în data de 17 ianuarie 2019, 100 de ani de la naşterea lui Cornel Irimie, cel care a fost directorul Muzeului Brukenthal şi care s-a luptat pentru înfiinţarea Muzeului Tehnicii Populare din Dumbrava Sibiului. Pe lângă funcţia de conducere a muzeelor, unde a arătat că deţine o înţelepciune şi o viziune culturală extraordinară, Cornel Irimie a fost şi un dedicat cercetător ce a aşezat Sibiul pe harta etnografiei naţionale şi europene. Discipol al strălucitului sociolog Dimitrie Gusti dar şi al lui Traian Herseni, Cornel Irimie a învăţat de la profesorii săi metoda şi tehnica muncii în colectiv, dar şi arta de a lucra cu oamenii pentru oameni.
În anul 2003 având coordonarea lui Corneliu Bucur, la editura Astra Museum a fost editată publicaţia "Cornel Irimie - o viaţă închinată satului românesc şi civilizaţiei sale", care constituie cel mai important volum dedicat personalităţii sibiene. Consiliul Local Sibiu a hotărât de asemenea ca o stradă din oraş să îi poarte numele.
În anul Centenarului 2018, la iniţiativa prof. univ. dr. Sabin Adrian Luca, în semn de recu­ noaştere a meritelor avute în domeniul mu­ zeografiei locale şi naţionale, Muzeul Naţional Brukenthal a aşezat în frumoasa curte a Palatului Brukenthal din Piaţa Mare a Sibiului, bustul lui Cornel Irimie. A fost şi este un act înalt de recunoaştere a meritelor pe care a­ cesta le-a avut în domeniul cercetării şi organi­ zării  Muzeului Brukenthal şi a Muzeului Tehnicii Populare Astra din Dumbrava Sibiului.
În data de 17 ianuarie 1919 se năştea la Sibiu, Cornel Irimie, ca fiu al lui Mihai şi Eu­ geniei Irimie. Tatăl era cizmar la Orfelinatul din oraş iar mama era casnică, odată cu moartea timpurie a soţului angajându-se ca muncitoare.
Copilăria şi-a petrecut-o pe Valea Hârti­ baciului, în satele Movile şi Meghindeal, anii copilăriei având un rol important în formarea viitorului etnograf şi cercetător. A urmat cursurile Liceului "Principele Nicolae" din Sighişoara, iar între anii 1937-1941, cursurile Universităţii din Bucureşti la Facultatea de Filosofie şi Litere. A avut printre profesori, personalităţi de marcă ca Tudor Vianu şi Di­ mi­ trie Gusti. Şi-a ales ca specialitate socio­ logia rurală şi sub directa îndrumare a profe­ sorului Dimitrie Gusti a participat la cerce­ tările ştiinţifice pe teren, din  1939 aplecân­ du-se asupra cercetării spre regiunea etno­ grafică Ţara Oltului - Făgăraş. A obţinut o bursă în Germania, la Jena, iar la 29 de ani îşi susţine teza de doctorat despre "Relaţiile sociale intersăteşti în Ţara Oltului", la Uni­ versitatea din Bucureşti obţinând certificatul, "magna cum laude".
După război, din 1945 până în 1953 a lucrat ca referent de studii şi prim secretar la Ministerul Propagandei, apoi ca etnograf la Sectorul de Artă Populară a Comitetului pentru Artă. La cererea sa, în anul 1953 s-a transferat la Muzeul Brukenthal din Sibiu, unde a organizat împreună cu colectivul şi apoi a condus Secţia de Etnografie şi Artă Populară. A  fost director adjunct şi apoi director al Muzeului Brukenthal. În timpul său o serie de tineri s-au format ca muzeografi şi cercetători în domeniul artei şi artei popu­ lare. În paralel cu activitatea de director, Cornel Irimie a lucrat ca cercetător principal şi şef sector al Secţiei de Ştiinţe Sociale a Academiei, fiind principalul promotor al înfiinţării acestei instituţii la Sibiu.
În timpul directoratului la Muzeul Bru­ kenthal, Galeria de Artă a participat la două mari expoziţii naţionale: Dialogul artelor, Arta flamandă şi olandeză din sec. XV-XVIII în muzee şi colecţii din România realizată în 1981, şi un an mai târziu expoziţia Dialogul artelor, Arta italiană din secolele XV-XVIII în muzee şi colecţii din România. Vernisarea expoziţiei la Sibiu, după ce a fost deschisă la Bucureşti, a însemnat un eveniment important pentru Muzeul Brukenthal, putând fi văzute, cu aceste ocazii, şi cele 19 tablouri din colecţia Brukenthal luate în mod abuziv în anul 1948 la Bucureşti.
În a doua jumătate a secolului trecut, Cer­ cul permanent de studii şi cercetări folclo­ rice, înfiinţat la Sibiu în anul 1954 şi condus de ilustre personalităţi ale culturii sibiene din acea vreme (Pimen Constantinescu, Cornel Irimie şi Gheorghe Pavelescu) relua şi dădea, totodată noi valenţe preţioasei tradiţii astriste de cercetare şi publicare a monografiilor. Cercul a iniţiat în anul 1957, împreună cu Muzeul Brukenthal, cercetarea interdisciplinară a zonei Mărginimii Sibiului la care au fost angrenaţi specialiştii din cele mai diverse domenii - istorici, geografi, sociologi, antropologi, folclorişti şi lingvişti din Sibiu şi Bucureşti. Din echipa specialiştilor de la Muzeul Brukenthal cu care a pornit cercetarea au făcut parte principalii colaboratori ai lui Cornel Irimie, pe atunci şef al Secţiei de Etnografie şi Artă Populară a muzeului: Herbert Hoffman, Raymonde Wiener, Eugenia Bănescu, Ion Drăgoiescu, Iuliana Frabitius Dancu (desenator) şi Mircea Iuga (fotograf).  Lor li se vor adăuga, după anul 1970, colaboratori mai tineri care s-au implicat cu elan şi pasiune în continuarea cercetării: Corneliu Ioan Bucur, Marcela Necula, Constantin Popa, Mihai Sofronie şi Nicolae Sasu.
Colectivul ştiinţific de cercetători a fost lărgit prin atragerea unor reputaţi specialişti de la Institutul de Geografie (Ion Conea, Lucian Badea, Ştefan Bozovici), Institutul de Antro­ pologie (V.V. Caramelea, Th. Enăchescu, Suzana Grinţescu - Pop), Institutul de Cer­ cetări Etnologice şi Dialectologice (Paul Pe­ trescu, Boris Zderciuc, Nicolae Dunăre), sociologul Traian Herseni, folcloristul sibian Gheorghe Pavelescu, Roswith Capesius, Karl Niedermaier, dar şi istoricii sibieni Nicolae Nistor şi Mihai Racoviţan. Astfel, prin coordonarea lui Cornel Irimie s-au acumulat un imens şi valoros material documentar bazat pe cercetări de teren, cercetări arhivistice şi bibliografice precum şi o cantitate imensă de desene şi fotografii.
Împreună cu colectivul de etnografi de la Muzeul Brukenthal şi în colaborare cu alţi specialişti din ţară şi străinătate a conceput şi realizat cel mai ambiţios proiect al său - Muzeul Tehnicii şi Meşteşugurilor Populare din Dumbrava Sibiului.
Desfiinţarea abuzivă a Muzeului Astra în anul 1950  a dus la iniţiativa lui Cornel Irimie de înfiinţare a Secţiei de Artă Populară în cadrul Muzeului Brukenthal în anul 1956. După organizarea expoziţiei la etajul I  a Pala­ tului Brukenthal din Piaţa Mare, colectivul secţiei de artă populară împreună cu Cornel Irimie pornesc acţiunea de organizare a celui mai mare muzeu etnografic în aer liber din România, în locul pe care îl dorise şi Romulus Vuia, în Dumbrava Sibiului.
Cornel  Irimie a fost cel care s-a zbătut şi şi-a pus întreaga pricepere în obţinerea terenului, transferat din partea Primăriei oraşului în anul 1960 şi apoi în 1961 realizarea la Sibiu a unui memorabil colocviu ce a adunat cei mai valoroşi cercetători din institutele Academiei şi muzeele din ţară în scopul dezbaterii problematiccii noii instituţii muzeale, pentru stabilirea profilului tematic dar şi de reprezentare  teritorială. Astfel, s-a hotârăt ca la Sibiu să se organizeze un "muzeu al meşteşugurilor şi industriilor populare" de pe întreg cuprinsul României, profil aprobat în anul 1962 de către Ministerul Învăţământului şi Culturii şi definitivat sub denumirea de "Muzeu al Tehnicii Populare din România". Însuşi Cornel Irimie afirma că "tehnica, din  punct de vedere etnografic, este înţeleasă aici, în sens larg, ca fenomen de cultură, precum şi ca mijloc de carac­ terizare a modului de trai şi a specificului national, totodată".
Sub îndrumarea ştiinţifică a lui Cornel Irimie în anii următori au fost elaborate Pla­ nul tematic şi de organizare a Secţiei Etno­ grafice în aer liber din Dumbrava Sibiului, ca mai apoi în anul 1963 să demareze lucrările de demontare, transferare şi reconstrucţie a primelor monumente de tehnică populară, cel dintâi fiind moara hidraulică din Dăbâca, jud. Hunedoara, datată din anul 1848.
Activitatea ştiinţifică a lui Cornel Irimie a însemnat publicarea în ţară şi străinătate a peste 300 de lucrări de specialitate, de la volume de autor la studii şi articole, şi apoi la înfiinţarea prestigioasei reviste Cibinium. Aria preocupărilor sale a fost extrem de largă, de la portul popular şi ceramica populară, la ornamentică, industriile textile, arta lemnului, icoanele pe sticlă, etc.
Astfel, Conrel Irimie a fost, în cea de-a doua jumătate a secolului XX, una din acele personalităţi ştiinţifice în care rigurozitatea cercetării se asociază firesc aplicabilităţii concluziilor rezultate, spre câştigul disciplinei căreia i-a dedicat întreaga sa viaţă - muzeo­ logia şi etnografia.
Profilul său complex a fost întregit de acti­ vitatea didactică în învăţământul universitar. A fost profesor invitat la Universitatea din Heidelberg, unde a predat un semestru cursuri de etnografie românească, şi apoi primul titular al cursului de etnografie la Facultatea de Filologie şi Istorie din Sibiu.
În plină activitate profesională, cu nenu­ mărate proiecte în lucru, Cornel Irimie s-a stins, atins fiind de boală, la 22 martie 1983, lăsând moştenire o generaţie de cercetători şi etnografi şi un muzeu care astăzi este una dintre mândriile sibiene pe plan naţional şi international.
Sunt şi astăzi prezente printre noi perso­ nalităţi de marcă ale vieţii culturale sibiene (Valer Deleanu, Corneliu Bucur, Ilie Moise, Aurelia Cozma, Maria Olimpia Tudoran Ciungan, Vasile Crişan, Ana Grama, Irmgard Sedler, Constantin Ittu, Paul Niedermaier, Constantin Popa, Alexiu Tatu, Marcela Necula Tatu,  etc.) care l-au cunoscut şi care au amin­ tiri plăcute despre Cornel Irimie.
Prin tot, ceea ce a făcut, sibianul Cornel Irimie a fost o remarcabilă personalitate a ştiinţei şi culturii româneşti, un reprezentant de prestigiu al etnografiei şi muzeografiei din ţara noastră.
Este, iată de datoria noastră, ca acum, la împlinirea celor 100 de ani de la naşterea sa, să îl aducem din nou în memoria colec­ tivităţii sibiene, aducându-ne aminte de personalitatea luminoasă a celui care prin viaţa sa, prin munca asiduă şi cercetare a impus Sibiul în cultura românească şi europeană.

Alexandru Constantin Chituţă






comentarii
2 comentarii

Figura stralucita a unui oras cu fond.Fondul s-a dus a ramas numai poleiala si epigonii.
Epi gonus
21.01.2019 09:18
un material superb! Multumim!
Felicitari dl Chituta ca in munca dumneavoastra elogiata nu ii uitati pe inaintasi!
mostenitorii
21.01.2019 13:18
Din aceeasi categorie
sevis

mcdonalds

Covoare

Respect Construct

Vacanta Eurotrip
espressor
sport
info
Licitatie publica

accentmedia