Tribuna
Folclor din Valea Sebeşului, texte stabilite, studiu introductiv, note şi bibliografie de Ilie MOISE, Bucureşti, Editura Etnologică, 2018, 121 p.
Folclor din Valea Sebeşului, texte stabilite, studiu introductiv,  note şi bibliografie de Ilie MOISE, Bucureşti, Editura Etnologică, 2018, 121 p.

Lucrarea debutează cu capitolul Schiţă pentru o istorie a folcloristicii din Valea Sebeşului, în care autorul, pentru prima dată în istoriografia românească, întocmeşte un istoric exhaustiv al preocupărilor de folcloristică şi etnologie din Valea Sebeşului, scoţând din praful arhivelor, la lumina zilei, contribuţia unor cercetători ai folclorului din zonă, pe nedrept uitaţi. Astfel se derulează, înaintea ochilor noştri, activitatea folcloriştilor saxo-români din anii premergători revoluţiei de la 1848, Josef Marlin şi Friederich Wilhelm Schuster, ambii născuţi la Sebeş şi care au dovedit un mare interes „pentru problemele poporului român, pentru viitorul său politic, pentru originea şi limba lui”. Urmează sublinierea contribuţiilor aduse de Zaharia Bena din Pianu de Jos cu lucrarea Cântece şi hore culese din gura poporului român, redactată în anul 1865 şi Robert Prexl, funcţionar la Cartea Funduară din Sebeş, care publică, în Convorbiri literare din 1891/92, Descântece din Ardeal, studiu ce reuneşte materiale adunate „din jurul Sebeşului”. La începutul secolului al XX-lea învăţătorul Vasile Zdrenghea din Sebeşel publică, în anul 1914, 15 balade din zonă în revista „Transilvania”. După Primul Război Mondial, cea mai notabilă contribuţie este cea a preotului Ioan Bena din Pianul de Jos, care include în lucrarea sa Contribuţii la monografia comunei Pianu de Jos, apărută în anul 1925, şi un capitol consistent referitor la tradiţiile, obiceiurile şi superstiţiile din zonă. Perioada interbelică şi cea de după 1945 sunt dominate de activitatea profesorului Gh. Pavelescu (1915-2008) – personalitate marcantă a etnologiei româneşti care a realizat, începând din 1933, cele mai complexe investigaţii de cultură tradiţională (materială şi spirituală) din zonă, cercetări încununate de monografia Valea Sebeşului, în trei volume, apărută în 2004. După 1945 a existat, însă, un nucleu de dascăli-cercetători ai folclorului şi tradiţiilor populare, a căror muncă a rămas de cele mai multe ori nevalorificată ştiinţific, datorită vitregiilor vremurilor. Se remarcă acum activitatea profesorilor Iulian Ionaş (1933-1988), născut la Roşia de Secaş, Viorica S. Sivan (n. 1932) şi Ilie Stancu din Loman, care publică în 2000 Plaiul Lomanului, plai dacic al „Terrei Sebus. Capitolul dedicat istoriei cercetărilor se încheie cu prezentarea volumului Civilizaţia agrară în Mărginimea Sebeşului. Studiu de caz: păstoritul de Radu Totoianu, teză de doctorat susţinută în 2017, la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Urmează o Notă asupra ediţiei, în care profesorul Ilie Moise aduce în atenţia noastră activitatea membrilor „Cercului permanent de etnografie şi folclor” înfiinţat în 1954, pe lângă „Societatea de Ştiinţe Istorice şi Filologice din România” – filiala Sibiu şi contribuţia acestora în cercetarea folclorului din Valea Sebeşului; mai precis a lui Nicolae N. Munteanu, Constantin Paşoiu, Pimen Constantinescu şi Elisaveta Imbăruş din Sebeş-Alba. Autorul prezintă, apoi, câte o scurtă biografie a acestora şi redă comunităţii ştiinţifice şi publicului larg textele culese de pe Valea Sebeşului:
Nicolae N. Munteanu – membru marcant al „Cercului permanent de etnografie şi folclor”, profesor la Şcoala elementară nr. 14, Sibiu, a participat, împreună cu Pimen Constantinescu şi Constantin Paşoiu, la cercetările organizate pe Valea Sebeşului, în perioada 1954-1959. Membru în echipa de cercetare a satului Rucăr, alături de Gh. Pavelescu şi Ion Albescu, a colaborat la broşura „Folclorul şi arta populară” (1954) şi la elaborarea chestionarului „Obiceiuri de nuntă” (1955). Lui îi datorăm o importantă culegere de folclor de la Nedeia de la Şurianu (20 iulie 1954), reprodusă integral în prezentul volum.
Pimen Constantinescu (istoric literar, traducător şi folclorist) a fost profesor la Şcoala Populară de Artă Sibiu şi secretar ştiinţific al „Societăţii de Ştiinţe Istorice şi Filologice” – filiala Sibiu. În volumul de faţă autorul restituie textele folclorice reunite de Pimen Constantinescu sub titlul generic Valea Sebeşului, culese din Şugag, Mărtinie, Bârzana, Arţi, Jidoştina, Tău, Dobra, Petreşti, Săsciori, Sebeşel, Cacova, Laz, Căpâlna, Loman, Pleşi, Plaiuri, Strungari, Purcăreţi, Răchita şi Pianul de Sus.
Elisaveta Imbăruş – născută Moga, în oraşul Sebeş, este absolventă a „Şcolii Normale” din Sibiu. A funcţionat ca învăţătoare, apoi din 1950 a fost profesoară de limba română la Şcoala Generală nr.1 din Sebeş. În perioada interbelică a urmat cursurile „Universităţii de Vară” de la Vălenii de Munte, specializându-se în gramatică şi cultură tradiţională. A făcut parte din „Cercul permanent de etnografie şi folclor” înfiinţat la Sibiu, în 1954, pe lângă „Societatea de ştiinţe Istorice şi Filologice”. A cules folclor din Sebeş (1958) şi a redactat mai multe sinteze privind obiceiurile specifice: colindatul, nunta, şezătoarea şi claca, textele culese fiind redate integral în volumul de faţă.
Constantin Paşoiu – născut la Sibiu, este absolvent al „Facultăţii de Litere” din Cluj, specializarea: filologie romanică. Profesor de limba română la mai multe şcoli din Sibiu, inclusiv Liceul „Gh. Lazăr”, Constantin Paşoiu a făcut parte şi el din „Cercul permanent de etnografie şi folclor”. În această calitate a fost integrat în colectivele interdisciplinare care au realizat o seamă de cercetări folclorice în Mărginimea Sibiului, Valea Sebeşului şi Rucăr. În volumul de faţă este prezent cu Material folcloric din Şugag, care cuprinde proverbe, ghicitori, cântece şi strigături.
Aceste restituiri de texte folclorice sunt urmate de un Glosar dialectal, absolut necesar celor care nu cunosc particularităţile lexicale ale Mărginenilor Sebeşului, autorul volumului grupând apoi în două Anexe, prima notată cu A - opis-ul manuscriselor existente la Institutul „Arhiva de Folclor” a Academiei Române de la Cluj, culese în perioada 1931-1972, iar cea de a doua, B, culegerile de folclor realizate în zonă în perioada 1936-1971, de către cercetătorii Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” din Bucureşti, ambele reprezentând un util instrument de lucru pentru cei care doresc să aprofundeze folclorul din acest colţ de Transilvanie. Cum este şi firesc, lucrarea se încheie cu o Bibliografie selectivă, folosită pentru întocmirea prezentei lucrări.

Dr. Radu TOTOIANU
Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

marquardt

casino

CibinFEST

Lansare proiect Cod SMIS 126210

Profesional PN

Neo Plan

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
turboclima
Licitatie publica

accentmedia