Tribuna
Dosarele patrimoniului (XXXVIII): homeopatia lui Hahnnemann, la 240 de ani - natura nu creează nimic fără scop! - omul viețuitor politic! - fie ca hrana să-ţi fie medicament ... - secretul şi jurământul doctorului!
Marius HALMAGHI
2018 vizualizari
Dosarele patrimoniului (XXXVIII): homeopatia lui Hahnnemann, la 240 de ani - natura nu creează nimic fără scop! - omul viețuitor politic! -  fie ca hrana să-ţi fie medicament ... - secretul şi jurământul doctorului!

Aristotel scria în prefaţa lucrării „Politica”: «este evident de ce omul este un vieţuitor politic, mai degrabă decât orice albină şi orice fiinţă gregară. Căci natura nu creează nimic fără scop, însă, dintre toate vietăţile, numai omul are limbaj. Glasul este numai semnul plăcerii şi al durerii şi aparţine şi altor vieţuitoare, căci natura lor a ajuns numai până la sesizarea plăcerii şi a durerii şi la semnificarea lor reciprocă, pe când limbajul serveşte exprimării utilului şi dăunătorului, precum şi a dreptăţii şi a nedreptăţii. Această însuşire este proprie omului, spre deosebire de alte animale, aşa că numai el sesizează dreptul şi nedreptul, pe lângă alte senzaţii. Comunitatea acestor fiinţe creează familia şi cetatea».

Termenul „antidot” este sinonim cu „contraotravă”, provenind din grecescul „pharmakon antidoton” = „dat ca leac/ remediu (medicament)”. Din mitologia greacă îl cunoaştem pe zeul medicinei Asclepios (Aesculapius), fiul lui Apollo, învăţat de Centaur să vindece. Lui Asclepios i s-au ridicat temple, acestea fiind vechi clinici medicale unde slujeau preoţi, ei fiind şi medici. Fiica (soţia?) Higia (Hygea) era zeiţa sănătăţii şi curăţeniei, ea fiind reprezentată cu un şarpe (şarpele lui Esculap) încolăcit în jurul corpului şi ţinând în mână o cupă, din care bea şarpele, imaginea devenind simbolul farmaciilor şi produselor farmaceutice. Higia a explicat rolul alimentaţiei sănătoase în prevenirea bolilor, înfiinţând băile publice şi încurajând curăţenia trupească; de la ea moştenim ştiinţa sănătăţii – IGIENA, ramură a medicinei preventive – ce studiază factorii mediului asupra organismului uman, determinând şi interacţiunea „doză – timp – efect”. Dacă Higia veghea sănătatea animalelor şi oamenilor, alinând sau vindecând durerile şi suferinţele cu leacuri, sora ei - Panaceea, zeiţa vindecării - simboliza medicina curativă. Plantele medicinale ocupă un loc important – şi astăzi - în universul natural al Transilvaniei. Studiile valorii terapeutice a unor specii vegetale spontane sau cultivate - arată că majoritatea au o compoziţie chimică complexă (de la 2-3 compuşi la 30-40 substanţe chimice), explicându-se proprietăţile multiple. Amestecurile plantelor sunt recomandate - în diferite forme: „ceaiuri medicinale”, tincturi, pulberi - multe având efecte benefice în terapeutica umană şi în cea veterinară.

În anul european al gastronomiei sibiene, s-a discutat puţin - sau chiar deloc în spaţiul public - de terapia homeopată şi fondatorul acestei doctrine terapeutice, Samuel Hahnnemann (1755, Meissen, Germania - 1843, Paris). După studiul medicinei la Leipzig şi Viena, el devine medicul personal şi bibliotecarul guvernatorului sibian Samuel von Brukenthal, la cererea lui stabilindu-se la Sibiu, între anii: 1777-1779. Lucrarea principală a lui Christian Friedrich Samuel Hahnemann - părintele homeopatiei - a fost “Organon der rationellen Heilkunde” (1810). Ştiaţi că în acest an se sărbătoresc 240 de ani de la trecerea prin Sibiu a dr. S. Hahnemann, doctrina sa homeopată fiind intens promovată în Germania?

În timp ce Sibiul ar putea să promoveze teoria dr. Hahnemann, Braşovul are multiple motive de a se mândri cu doctorul braşovean sas Johann Martin Honigberger (1795-1869), cel care a fondat în Lahore (şi Calcutta) unul din primele spitale în care bolnavii erau trataţi gratuit (cca. 1840?). Dr. Honigberger l-a vizitat pe Hahnemann (în 1834), ulterior aplicând cu succes tratamentele homeopatice ale acestuia, metodele sale de tratare a holerei şi ciumei fiind considerate inovatoare.

Ştiaţi că experienţa dr. Honigberger - reputat orientalist, arheolog, botanist şi numismat, poliglot (ştia 17 limbi) ales membru al “Société Asiatique”(1835) - l-a inspirat pe Mircea Eliade în nuvela “Secretele doctorului Honigberger”?

Câţi sibieni ştiu că prima farmacie atestată documentar din România a fost în Sibiu, la 1494? Într-o clădire monument istoric de arhitectură (datată la 1568) - s-a inaugurat Muzeul Farmaciei (1972). Colecţia de Homeopatie a Muzeului Farmaciei din Sibiu cuprinde 2900 de flacoane şi truse cu produse homeopate (ale vechii farmacii “La Înger”). Preparatele homeopate sunt obţinute prin metoda diluţiilor succesive (dizolvarea substanţelor medicamentoase în solvenţi adecvaţi), ele prezentându-se sub forma: tincturilor primare, soluţii, unguente, supozitoare, tablete, etc. Opiniile specialiştilor sunt împărţite, existând medici care susţin homeopatia (17 ţări, inclusiv România, recunosc practica), dar şi voci ştiinţifice care consideră că folosirea acestei metode de tratare a bolilor este lipsită de etică. Organizaţia Mondială a Sănătăţii nu recomandă homeopatia în tratarea TBC, HIV, malaria, gripa şi diareea la copii mici. Ramură a medicinei alternative, esenţa homeopatiei este principiul similitudinii: “similia similibus curantur”, cunoscut încă din antichitate de la Hipocrate, cel mai vestit medic al Greciei.

Toţi studenţii medicinişti îl cunosc pe Părintele medicinei”, la finele studiilor - aceştia depunând “Jurământul lui Hipocrate”: «Jur pe Apollo medicul, pe Esculap, pe Higea şi Panacea şi pe toţi zeii şi zeiţele, pe care îi iau ca martori, că voi îndeplini acest jurământ şi poruncile lui, pe cât mă ajută forţele şi raţiunea: - Să respect pe cel care m-a învăţat această artă la fel ca pe propriii mei părinţi, să împart cu el cele ce-mi aparţin şi să am grijă de el la nevoie, să-i consider pe descendenţii lui ca fraţi şi să-i învăţ această artă, dacă ei o doresc, fără obligaţii şi fără a fi plătit; - Să transmit mai departe învăţăturile acestei arte fiiilor mei, fiiilor maestrului meu şi numai acelor discipoli care au jurat după obiceiul medicilor, şi nimănui altuia; - Atât cât mă ajută forţele şi raţiunea, prescripţiunile mele să fie făcute numai spre folosul şi buna stare a bolnavilor, să-i feresc de orice daună sau violenţă; - Nu voi prescrie niciodată o substanţă cu efecte mortale, chiar dacă mi se cere, şi nici nu voi da vreun sfat în această privinţă. Tot aşa nu voi da unei femei un remediu abortiv; - sacră şi curată îmi voi păstra arta şi îmi voi conduce viaţa; nu voi opera piatra din băşică, ci voi lăsa această operaţie celor care fac această operaţie; - În orice casă voi intra, o voi face numai spre folosul şi bunăstarea bolnavilor, mă voi ţine departe de orice acţiune dăunătoare şi de contacte intime cu femei sau bărbaţi, cu oameni liberi sau sclavi; - Orice voi vedea sau voi auzi în timpul unui tratament voi păstra în secret, pentru că aici tăcerea este o datorie; - Dacă voi respecta acest jurământ şi nu îl voi călca, viaţa şi arta mea să se bucure de renume şi respect din partea tuturor oamenilor, dacă îi voi trăda devenind sperjur, atunci contrariul».

Hipocrate a fost primul om care a crezut că bolile nu sunt pedepsele zeilor, fiind cauzate de diverşi factori de mediu, de dietă şi obiceiuri de viaţă. Astăzi, când avem cea mai puţin hrănitoare hrană din istoria umanităţii, s-au uitat vorbele acestuia: „Fie ca hrana să-ţi fie medicament şi medicamentul să-ţi fie hrană” şi „Plimbarea este cea mai bună medicină a omului”.

Ştiaţi că toţi farmaciştii - ce activează în cele peste 7000 de farmacii din România - depun şi ei un jurământ, având “printre altele datoria de a explica cumpărătorului şi efectele secundare nedorite ale medicamentului …”?!

Astăzi, ştim că “Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” a fost un vis milenar al umanităţii, dar uităm afirmaţia celebrei savante Ana Aslan: “Nu se moare de bătrâneţe, ci de boală”! (va urma)





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

targul de cariere

karma imobiliare

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
turboclima
Marquardt
Licitatie publica

accentmedia