logo
Dosarele patrimoniului (XV): Sătenii nu fac letopiseţe pentru faptele juzilor - arta de a trăi în judeţul Sibiu, o diversitate în unitate - monografii judeţului şi identitatea locală!
Marius HALMAGHI
457 vizualizari
Dosarele patrimoniului (XV): Sătenii nu fac letopiseţe pentru faptele juzilor - arta de a trăi în judeţul Sibiu, o diversitate în unitate - monografii judeţului şi identitatea locală!

În anul european al patrimoniului, multe ţări europene au sărbătorit centenarul, tema centrală a dezbaterilor publice fiind identitatea naţională. Ecomuzeul Regional Sibiu şi Asociaţia Ecotinsib, reprezentată prin istoric dr. Dan Ilie Nanu, au propus prin proiectul “Judeţul Sibiu se prezintă, de centenar” – proiect inclus pe Agenda Culturală a judeţului Sibiu -, punerea în valoare a patrimoniului şi promovarea proiectului „SIBIU REGIUNE GASTRONOMICĂ EUROPEANĂ 2019”. Conceput iniţial la nivelul Regiunii 7 Centru, proiectul a fost restrâns la nivelul judeţului Sibiu, limitându-se la două vernisaje de expoziţii. Prima manifestare a avut loc în 28 noiembrie, în sala de conferinţe a Consiliului Judeţean Sibiu, aici consemnându-se două evenimente istorice: prima întâlnire a monografilor localităţilor judeţului Sibiu şi vernisajul unei expoziţii permanente, perfectibile şi accesibile, constând în 64 de tablouri reprezentând unităţile administrativ teritoriale. Mulţumim Consiliului Judeţean Sibiu, preşedintei Daniela Cîmpean pentru sprijinul acordat, impozantul amfiteatru public „îmbogăţit” devenind mult mai atractiv! Atât convocarea cât şi organizarea expoziţiei - în cel mai important for de decizie al judeţului Sibiu - au fost o adevărată provocare pentru organizatori! Ce este reprezentativ pentru identitatea locală? Dar pentru o zonă folclorică sau pentru judeţul Sibiu? Cine sunt monografii şi artizanii identităţii judeţului Sibiu?

Toți ar trebui să recunoaştem că cele două municipii - Sibiu şi Mediaş - reprezintă polii dezvoltării judeţene, care nu ar putea exista şi progresa fără ţinutul înconjurător! Mulţumim invitaţilor care ne-au onorat cu prezenţa, în contextul în care se desfăşurau simultan o serie de alte manifestări culturale importante. Peste 200 de personalităţi au fost nominalizate şi invitate la manifestare, înmânarea „Diplomei Centenarului”, fiind - pentru mulţi dintre participanţi - o distincţie simbolică necesară, singura recompensă morală, pentru întreaga muncă depusă în elaborarea lucrărilor monografice. Ca editor şi simplu cercetător, cunosc greutăţile documentării şi împărtăşesc gândurile marelui istoric Nicolae Iorga: «E mai greu a scrie istoria unui sat decât a unui stat, deoarece sătenii nu fac letopiseţe pentru faptele juzilor şi nu sapă pisanii în lespezi de piatră întru amintirea acelora dintre dînşii, care se întorc în pământul strămoşilor». Printre cei care au răspuns apelului nostru se numără în primul rând echipa de elaborare a celor 53 de micromonografii locale şi a primului Catalog al O.N.G.-urilor din judeţ, dl preşedinte ing. Nicolae Nan, ec. Stela Stretean, jr. Dumitru Iorga, prof. dr. Ilie Moise, Eugenia Crişan, Constantin Ionaşcu, Daniela Mureşan, Dan şi Dana Frăţilă. Proiectul „Informarea Comunităţii Locale” a fost un proiect pilot, unic la nivel naţional, încurajând lucrările în domeniu, multe micromonografii fiind ulterior reeditate prin actualizare.

Ştim că o „monografie” este un studiu ştiinţific amplu, tratat cvasiexhaustiv, modelul românesc fiind „Monografia Comunei Răşinariu” (1915), opera lui Victor Păcală. „Judeţul Sibiu se prezintă la centenar” prin întreaga activitate a celor trei academicieni, personalităţi recunoscute la nivel naţional: I.P.S. Mitropolitul Ardealului Laurenţiu Streza, prof. univ. dr. Mircea Păcurariu şi prof. univ. dr. Paul Niedermaier, sub coordonarea acestora fiind editate lucrări de prezentare a evoluţiei oraşelor, a personalităţilor şi a instituţiilor de cult. Sibienii cunosc lucrările instituţiilor culturale dar şi lucrările autorilor independenţi. Specialiştii Institutului de Cercetări Socio-Umane (filiala Academiei Române) au elaborat lucrări în diferite domenii, remarcându-se prin întreaga activitate prof. Ilie Moise, Vasile Ciobanu, ş.a. Muzeul Naţional Brukenthal a asigurat repertoriul arheologic judeţean prin prof. Sabin Luca, Adrian Georgescu, Claudiu Munteanu, ş.a. Arhivele Naţionale Sibiu se remarcă prin activitatea directorului Alexiu Tatu. În categoria lucrărilor instituţiilor culturale judeţene au fost nominalizaţi autorii din colectivul Bibliotecii ASTRA, Centrului Judeţean pentru Conservarea Culturii Populare Tradiţionale (etnografie şi folclor) şi C.N.M. ASTRA. Dezvoltarea durabilă a judeţului Sibiu a fost abordată de un numeros colectiv din Universitatea Lucian Blaga, remarcându-se profesori din domeniul istoriei, filologiei, mediului şi agriculturii: Lucian Giura, Corvin Lupu, Pamfil Matei, Radu şi Mihai Racoviţan, Constantin Ittu, Dumitru Acu, Elena Macavei, Alexandru Avram, ş.a., aceştia tratând teme diverse legate de patrimoniu, evenimente şi personalităţi. Prof. Eugen Străuţiu şi-a legat numele de Miercurea Sibiului şi „Ţara Secaşelor”, abordând şi Sibiul „între medieval şi modern”. Semnalăm studiile de caz în domeniul agriculturii elaborate de colectivul prof. Gligor Ciortea, Camelia Sava, Mihaela Antofie, ş.a. Remarcăm lucrările lui Ioan Mariş („Cronica Sibiului”), ale prof. univ. Corneliu Ioan Bucur, Ana Grama, Valerie Deleanu, respectiv ale istoricului dr. Vasile Crişan, „Enciclopedia Tribunei” fiind unică în domeniu. Istoria landlerilor şi a Apoldului de Sus a fost elaborată de prof. Martin Bottesch, arh. Hermann Fabini editând o serie mare de lucrări despre satele cu arhitectură săsească şi bisericile fortificate. În domeniul toponimiei s-au remarcat prof. Vasile Ursan şi Andra Popa iar lucrarea ing. Marcel Stancu („Sibiul şi electrificarea României”) este o premieră în domeniu. În sfera lucrărilor particulare au fost nominalizaţi col. Ioan Părean (în Mărginimea Sibiului) Ioan Gabor (cu Axente Sever şi Copşa Mică), Iosif Derszi - „Bunicu” (cu 13 lucrări despre „ţara Oltului”). În podişul Hârtibaciului s-a remarcat grupul de la Agnita, unificat de Ilarion Bârsan prin „Gazeta Hârtibaciului”, cea mai longevivă publicaţie zonală. În grupul de la Sălişte remarcăm lucrările prof. Tiberiu Costăchescu, Ioana Ciocan, Toma Lupaş, ş.a. Din monografiile locale semnalăm lucrările pr.dr. Emanuel Tăvală (Poplaca), pr. dr. Savu Popa (Ocna Sibiului), Dumitru Borţan (Haşag), Ioan P. Mihu (Rod), Dorin Bogdănel (Jina, ş.a.), Nicolae Presecan (Mîndra), col. Gabriel Stroilă (Tălmaciu şi Tălmăcel), şi mulţi alţii. Le urăm MULTĂ SĂNĂTATE și la mai multe lucrări!

Singurul cotidian sibian a fost nominalizat prin majoritatea redactorilor, “TRIBUNA” fiind prezentă prin dir. gen. Mircea Biţu, Sorana Maier şi Adrian Popescu. În paginile Tribunei putem descoperi monografia întregului judeţ (pentru ultimii 50 de ani, dar şi pentru perioada 1884-1903). Au fost nominalizate toate publicaţiile sibiene fiind distinse şi G.A.L-urile Mărginimea Sibiului, Podişul Mediaşului, Microregiunea Hârtibaciului, Ţara Oltului şi Ţara Secaşelor Alba – Sibiu, dar şi Asociaţia Judeţeană de Turism, pentru întreaga activitate în dezvoltarea durabilă a ţinuturilor. Nu au fost omişi artiştii plastici pentru expoziţiile realizate şi pentru monumentele de for public ce înfrumuseţează imaginea centrelor localităţilor. Prin alocuţiunile pr. dr. Constantin Necula, Ioan Vulcan şi a altor invitaţi am reţinut oportunitatea şi necesitatea reunirii acestei mari familii eterogene, unită prin scrieri şi dragostea faţă de aceste meleaguri. Conceptul “Parcul Centenarului” adoptat de 10 comune, a fost prezentat de dr. Dan Nanu, proiectul continuând prin vernisajul expoziţiei permanente la C.R.F.I.R. Alba Iulia şi iniţierea constituirii unui “Sfat al Bătrânilor”, respectiv elaborarea unei micromonografii a judeţului. Remarcând numeroasa şi selecta prezenţă, preşedinta C.J.Sibiu, Daniela Cîmpean a făcut apel la elaborarea unei monografii a judeţului Sibiu, o lucrare mult aşteptată de întreaga comunitate sibiană. LA MULţI ANI TUTUROR!

şi să nu uităm că 2019 nu este numai anul Sibiului – CAPITALĂ GASTRONOMICĂ EUROPEANĂ ci şi Anul Omagial al Satului Românesc, al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari! (va urma)






comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

brukenthal

Targul de Craciun Selimbar

Vacanta Eurotrip
espressor
sport
info
filarmonica
Licitatie publica

accentmedia