Tribuna
brukenthal museum
Dosarele patrimoniului (XLI): grădinile tradiţionale sibiene, la Moşna - „Panta rei” – securitatea alimentară: potenţialul agricol - e mai bine să fiu nemulţumit decât un porc satisfăcut!
Dosarele patrimoniului (XLI): grădinile tradiţionale sibiene, la Moşna - „Panta rei” – securitatea alimentară: potenţialul agricol - e mai bine să fiu nemulţumit decât un porc satisfăcut!

Filosoful Socrate a fost întrebat de poetul Euripide, ce părere are despre cugetarea lui Heraclit „Panta rei” = „Totul curge, nimic nu rămâne neschimbat”. Socrate a răspuns calm: „Ceea ce am înţeles din filozofia lui pare minunat. Vreau să adaug însă că fiecare om trebuie să fie un înotător excelent, dacă nu vrea să se înece în acest torent universal!”

Revoluţia neolitică – una din cele mai mari invenţii a tuturor timpurilor, transformând modul de trai în epoca nouă a pietrei - a constat în procesul de domesticire a animalelor şi cultivarea plantelor. Rătăcirea continuă în căutarea hranei a fost întreruptă pentru semănarea seminţelor şi plivirea plantelor, oamenii descoperind avantajele vieţii stabile. Din grijă pentru locul cultivat şi rezerva de hrană, oamenii au construit primele case, configurându-se primele aşezări umane: satele. O mare invenţie a fost şi tranziţia de la sat la oraş, procesul durând câteva secole, primele aşezări urbane apărând în Mesopotamia.

Se spune că „viaţa urbană este sinteza vieţii civilizate”, secretul tranziţiei constând în creşterea şi buna organizare a rezervelor de hrană din zona rurală; astfel, surplusul constant de hrană a asigurat activitatea locuitorilor oraşelor, care nu practicau agricultura. Practic, prin munca ţăranilor, locuitorii cetăţilor au putut să aspire să devină meşteşugari, artişti, preoţi, scribi sau conducători, oraşul inventându-se prin dezvoltarea continuă a ocupaţiilor, sprijinindu-se permanent pe viaţa rurală. Evoluţia grădinilor a fost lentă în timp, putându-se diferenţia grădini urbane (cu funcţii de agrement) şi rurale (utilitare). În ultimul secol, problema înverzirii oraşelor şi studiul parcurilor şi grădinilor a fost amplu dezbătută, dezbaterile controversate fiind efectul creşterii urbane necontrolate şi al sporirii excesive a densităţii de construcţii. Dacă în spaţiul urban, maeştrii cunoscuţi şi necunoscuţi ai artei grădinilor au fost înlocuiţi treptat de arhitecţi peisagişti, în mediul rural, locuitorii satelor mai cultivă (încă) grădina din spatele gospodăriei, aceasta fiind sursa principală de legume, fructe şi flori, pentru proprietar.

În „2019 - Anul omagial al satului româ­nesc” - comuna Moşna, în parteneriat cu Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu – Facultatea de Ştiinţe Agricole, Industrie Alimentară şi Protecţie a Mediului a im­plementat proiectul „Grădini tradiţionale sibiene (I)”, cofinanţat de Consiliul Ju­deţean Sibiu, prin agenda pentru dez­voltarea comunităţii. Între festivaluri, expoziţii şi demonstraţii cu temă gastronomică, s-a strecurat şi acest proiect ce şi-a propus elaborarea unui ghid de bune practici pentru redefinirea identităţii locale prin prisma patrimoniului agricol, alimentar şi de protecţia mediului. Cu sprijinul primarului Eugen Roba şi agentului agricol Vasile Logean, echipa de inventariere a distribuţiei resurselor genetice şi a practicilor agricole locale a fost coordonată de conf. univ. dr. Maria-Mihaela Antofie (prodecan al Facultăţii de Ştiinţe Agricole, Industrie Alimentară şi Protecţie a Mediului), fiind compusă din profesorii univ.dr.ing. Camelia Sava (decanul aceleiaşi facultăţi) şi Romulus Iagăru, conf.univ. dr. ing. Mirela Cărătuş, studenţii voluntari Mihaela Toşu şi Cătălin Radu, precum şi mulţi gospodari locali, care au înţeles să contribuie la activităţile proiectului. Studiul de caz a luat în considerare situaţia existentă: grădinile nu au fost niciodată definite pentru asigurarea rezilienţei localităţilor rurale, a amprentei gastronomice şi a potenţialului de cuplaj cu restaurantele sibiene, nefiind analizată contribuţia pe care acestea o pot avea la securitatea alimentară, sub impactul schimbărilor climatice. De asemenea, nu s-au făcut studii privind evoluţia grădinilor de flori, plantele ornamentale fiind unice în grădinile din sud-estul Transilvaniei.

În cadrul proiectului mediatizat în cele două festivaluri anuale - „Tradiţii culinare pe Târnave” (V) şi al Verzei (XIII) - echipa a urmărit îndeplinirea activităţilor propuse: studiul particularităţilor de relief în localităţile Alma Vii, Moşna şi Nemşa, inventarierea grădinilor şi soiurilor de plante şi raselor de animale deţinute de cele 12 familii care au declarat că au astfel de resurse, organizarea de întâlniri de lucru privind rezultatele cercetărilor şi a materialelor de promovare a proiectului, publicarea ghidului de bune practici „Managementul integrat al grădinilor tradiţionale sibiene”. realizat - în armonie cu recomandările Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii şi ale Con­venţiei privind conservarea biodiversităţii. Amintim o parte din autorii care au contribuit la realizarea broşurii: Mihaela Antofie, Camelia Sava, Eugen Roba, Ionel Şotropa, Gudrun Liane Ittu, Cornel Fugaciu, etc. Prin Hotărâre de Consiliu Local au fost aprobate - pentru prima dată în România - lista speciilor plantelor de cultură cultivate mai mult de 50 de ani, lista populaţiilor locale cultivate mai mult de 100 de ani, lista raselor de animale vechi pentru România şi lista familiilor deţinătoare de soiuri locale cu valoare de patrimoniu, acestea fiind publicate în anexele broşurii. Conferinţa de închidere a primei ediţii a proiectului – organizată de Consiliul Local şi Primăria Moşna în sala de conferinţe a căminului cultural, în 15 noiembrie - s-a bucurat de o partici­pare numeroasă, dezbaterea proble­melor securităţii alimentare trezind un viu interes atât în rândul consilierilor locali, profesorilor Şcolii Gimnaziale St.L. Roth cât şi al elevilor participanţi. Conf. dr. Mihaela Antofie a expus lucid şi extrem de documentat tema grădinii tradiţionale, comuniunea dintre locuitori şi plantele de cultură sau animale, rolul şi importanţa seminţelor tradiţionale şi importanţa conservării resurselor genetice la fermă, sau în gospodărie. Mulţumind autorităţilor publice locale pentru sprijinul constant acordat, Mihaela Antofie şi-a exprimat speranţa că distribuirea gratuită a celor 1200 ex. de ghiduri va contribui la creş­terea stimei de sine şi a sentimentului de apartenenţă la comunitate, pentru a face faţă tuturor provocărilor generate de schimbările climatice şi efectele globalizării. În contextul anului sibian al gastronomiei europene, nu s-au publicat analize privind contribuţia agriculturii locale la alimentaţia populaţiei urbane, deşi securitatea alimentară este o componentă de bază a stabilităţii social-economice şi în mod direct şi explicit a securităţii naţionale a fiecărui stat, indiferent de potenţialul agricol.

În „A Theory of Human Motivation”, psihologul american Abraham Maslow definea o ierarhie a nevoilor, piramida lui fiind celebră prin ierarhizarea ascen­dentă: 1.Nevoi fiziologice, de supravieţuire (apă, hrană adăpost); 2.Siguranţă şi securitate personală; 3.Nevoi sociale şi de apartenenţă; 4.Nevoia de recu­noaştere socială; 5.Nevoia de dezvoltare personală.

Sociologii afirmă că orice politică pu­blică trebuie să satisfacă o nevoie spe­cifică a publicului, identificată la acea dată! Oamenilor îngrijoraţi de traiul zilnic (când se scumpesc alimentele), nu li se poate recomanda mişcare 80 de minute pe zi.

Socrate, care nu a studiat natura, ci viaţa umană, a ajuns la concluzia că omul nu poate poseda înţelepciunea absolută (ci doar să tindă spre ea). El considera că scopul suprem al activităţii umane sunt binele şi dreptatea, omul putând să le practice extinzându-şi cunoaşterea de sine. Filosoful liberal britanic John Stuart Mill afirma convins că „E mai bine să fiu nemulţumit decât un porc satisfăcut, să fii un Socrate nefericit mai degrabă decât un imbecil mulţumit; iar dacă imbecilul sau porcul sunt de altă părere, e fiindcă ei nu cunosc decât o parte a problemei”. (va urma)





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

targul de craciun

Comunicat de presa policrom final

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
turboclima
Licitatie publica

accentmedia