logo
Dosarele patrimoniului (X): Lumina vine de la Sadu? - Salvaţi ecomuzeul energetic acum! - trăieşte opera şi moare numele omului ... - tramvaiul electric o calamitate?
Dosarele patrimoniului (X): Lumina vine de la Sadu? - Salvaţi ecomuzeul energetic acum! - trăieşte opera şi moare numele omului ... - tramvaiul electric o calamitate?

 

 

Susținând că „politica este un product al raţiunii, poezia este şi trebuie să fie un product al fanteziei - altfel nu are material: una, dar, exclude pe cealaltă”, Titu Maiorescu revizuia teoria estetică din 1866. În noţiunea de politică, mentorul Junimii considera patriotismul „ca element de acţiune politică”, recunoscând că „patriotismul a devenit unul din izvoarele poeziei lui Goga şi-l inspiră în modul cel mai firesc”. Octavian Goga prezenta figuri obişnuite din popor, care prin activitatea lor aduceau o „iluminare şi strălucire extraordinară”, contribuind la lupta pentru apărarea patrimoniului naţional.

Tineretului nu i se prezintă evoluţia lentă a tehnicii, în ultimele secole. În Sibiul anului 1589, regulamentul urban avea o regulă: «Cel care va fi prins pe stradă după ora nouă, mai ales fără lumină (...) acela va fi dus imediat de străji la primărie». La 1771 s-au instalat primele 3 lanterne în tunelul din Piaţa Mică, păzite de străji pentru a împiedica trecătorii să-şi facă nevoile în pasaj. După vizita în Sibiu a împăratului Francisc I (1817), o propunere privind iluminarea a fost respinsă cu argumentul: «un cetăţean de bună credinţă se duce la culcare când se întunecă iar pentru un cetăţean necinstit care umblă noaptea, nu merită să fie cheltuiţi bani”. Prima vecinătate care introduce lămpi cu ulei a fost cea de pe str. Tipografilor (Wiesengasse). Abia în 1862, se trecea la lămpi mai economice, cu gaz lampant. În secolul XIX numit „secolul naţiunilor”, energia seculară utilizată era „aburul”, atunci punându-se bazele secolului XX-lea, supranumit secolul „extremelor” și al „electricităţii”. În anii 1880 erau construite multe reţele electrice, două tabere fiind într-o concurență acerbă, un adevărat conflict cunoscut ca „războiul curenţilor”; Thomas Edison susținea curentul continuu, iar Nikola Tesla şi George Westinghouse promovau curentul alternativ. Provocarea, finalului de secol XIX, a fost distribuţia energiei electrice la distanţe mari, soluţia economică fiind descoperită în binomul curent alternativ – transformator electric „tehnologie care va impune electricitatea în faţa oricărei alte forme de energie, influenţând radical evoluţia umanităţii”. Prima reţea comercială în curent alternativ monofazat a fost inaugurată la Roma, la 4 iulie 1892. Introducerea „noului iluminat” nu a fost uşoară, în 1892 consilierii oraşului Târgu Mureş respingând iniţiativa primarului Geréb Béla. Și consilierii primăriei Bucureşti (în 1894) considerau «tramvaiul electric „o calamitate pentru public, pentru că firele electrice pot trăsni oameni şi animale”». Primele localităţi rurale care s-au racordat la reţeaua electrică au fost: 1893 comuna Topleţ (Caraş-Severin), 1897-Sadu (Sibiu), 1901-Guşteriţa, 1905-Turnişor, 1907-Şura Mare şi 1908-Ocna Sibiului.

Din excepţionala lucrare a ing. Marcel Stancu „Sibiul şi electrificarea României. Cronică ilustrată (1891-2013)” aflăm multe despre istoria ţinutului sibian. Relevant este că Sibiul se numără printre puţinele care s-au electrificat în regie proprie: Sibiu – 1896, Oradea – 1902, Sighişoara – 1903, Bistriţa – 1913. În „Cuvântul înainte”, autorul incita la lectură prin întrebări provocatoare: «”Ştiaţi, de exemplu, că ... A fost bombardată hidrocentrala Sadu I în timpul primului război mondial? De ce electricitatea a distrus orga veche a bisericii evanghelice din Sibiu? ... Vă puteţi imagina că simbolul Sibiului – Turnul Sfatului – a fost în pericol de a fi demolat pentru a face loc tramvaiului? ...». Puţini ingineri au depăşit pragul anonimatului, aici cuvenindu-se amintită cuvântarea prof. ing. Mihail Manoilescu, în şedinţa Senatului (19 febr. 1937): „Inginerul este prin însăş firea sa întreagă un mare anonim. ... Căci inginerii care capătă popularitate, o obţin pe căi laterale care au puţine în comun cu ingineria ... prin însăşi menirea lor inginerii se ilustrează prin operele pe care le fac. Ei clădesc oraşe, linii ferate, poduri, uzine, căi navigabile: pretutindeni trăieşte opera şi moare numele omului; căci de numele omului n-a auzit poate nimeni, niciodată. Este o tragedie întreagă în această condamnare la tăcere şi obscuritate”. Un vizitator scria în cartea de onoare a muzeului electro-energeticii sibiene „Sigmund Dachler” din Sadu: „istoria tehnicii fascinează pe toată lumea, indiferent de formaţia profesională. Totul e să ai suflet şi dorinţă”.

Dezvoltarea ţinutului sibian nu poate fi înțeleasă fără a cunoaşte activitatea sighişoreanului dr. Carl Wolff (1849-1929). Doctor în drept, la conducerea băncii Hermannstädter Algemeine Sparkassa (Sibiu), a înţeles rolul instituţiilor de credit în dezvoltarea economiei. Dorind oprirea exodului de populaţie, a stimulat dezvoltarea infrastructurii regionale, utilizând excedentul bancar în creditarea proiectelor. Astfel, a finanţat proiectul liniei ferate Vinţ – Sibiu – Făgăraş cu ramificaţie spre Turnu Roşu, a sprijinit elaborarea studiului „Navigaţiunea pe Olt şi importanţa ei pentru Ungaria şi România” (vizând legarea Oltului cu Mureşul printr-un canal navigabil pentru circulaţia mărfurilor), a contribuit la realizarea căii ferate înguste Sibiu – Agnita – Sighişoara (1910) și – nu în ultimul rând – a sprijinit combaterea crizei prin electrificarea zonei Sibiului, el fiind unul din fondatorii Societăţii Uzinei Electrice din Sibiu-Hermannstädter Elektrizitätswerk. Vizitarea grandioasei expoziţii de Electro-Tehnică Internaţională - în Frankfurt pe Main (1891) - de o delegație sibiană a fost de o importanță crucială. Prin venirea în Sibiu (1892) a savantului german Oskar von Miller s-a demarat proiectul, acesta obţinând licenţa comercială (1895), implementarea fiind finanţată prin subscripţia publică de 450.000 de florini (829 de acţiuni a 500 florini fiecare). Lucrările începute la 1 iunie 1895 au fost finalizate şi inaugurate - în 16 decembrie 1896 -, Sibiul, Cisnădia și Sadu beneficiind de noua uzină electrică de la Sadu I, prima din Transilvania şi viitoarea Românie Mare. Ulterior, Miller descria dificultatea amenajărilor râului Sadu, „deoarece nu existau drumuri, ci doar poteci, fiind necesare atelaje alcătuite din perechi de bivoli sau de boi”. În 1896, jumătate din imobilele Sibiului erau racordate la reţeaua electrică.

Un om - cu minima experienţă a orientării - ştie că lumina zorilor vine de la răsărit, în timp ce bunul creştin susţine că „lumina divină risipește intunericul”. Tribuniştii anului 1884 susţineau că “soarele răsare de la Bucureşti”, dar în 1896, sibienii ştiau că lumina vine de la Sadu. După 122 de ani, hidrocentrala Sadu I funcţionează perfect, fiind una din ultimele uzine de acest tip din Europa (şi poate chiar din lume), care păstrează utilaje originale. Deşi procedura de clasare a fost demarată de Direcția de Cultură Sibiu, hidrocentrala nu este monument istoric; în lipsa unui extras de carte funciară, societatea Hidroelectrica S.A. poate oricând să decidă demolarea şi valorificarea componentelor. În 2012, Hidrolectrica S.A. intra în insolvență, ieșind abia în 2017 din procesul ce putea conduce la dispariția celui mai inedit element de patrimoniu tehnic din România. Considerată printre primele hidrocentrale din lume integrate cu transportul energiei la distanță, Sadu I deține cel mai mare și important muzeu al hidroenergeticii, recunoscut de toți specialiștii în domeniu pentru mulțimea unicatelor păstrate aici. Fiind prima centrală electrică mixtă, această centrală a fost modelul dezvoltării sistemului energetic românesc, Sadu I putând fi integrată și pe listele patrimoniului … UNESCO!

Știați că modelul sistemului energetic Sadu I a fost preluat pentru electrificarea unor zone din Germania?

De ce Sadu I nu este pe lista monumentelor istorice înscrise în Patrimoniul Cultural Național al României?

(va urma) Marius HALMAGHI





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

brukenthal

Targul de Craciun Selimbar

Vacanta Eurotrip
espressor
sport
info
filarmonica
Licitatie publica

accentmedia