logo
Dosarele patrimoniului (V): HOMO FABER! - „Castrum sex” şi „urzeala istoriei” - Ce s-a întîmplat în trecut este sigur că se va întîmpla şi în viitor! – Omul caută frumosul!
Dosarele patrimoniului (V): HOMO FABER! - „Castrum sex” şi „urzeala istoriei” - Ce s-a întîmplat în trecut este sigur că se va întîmpla şi în viitor! – Omul caută frumosul!

 

În opoziţie cu conceptul filozofic “DEUS faber” - “Dumnezeu creatorul”, Tudor Vianu a propus “HOMO faber” - “Omul creator”; conceptul filozofic - promovat de adepții teoriilor activistesusține că “Homo faber” l-a precedat pe “Homo sapiens” în procesul creaţiei, omul care “munceşte” (faber) devansând “omul care se joacă” (“homo ludens”) şi “omul creator de muzică”. Autor al lucrării “Filozofia culturii”, Tudor Vianu susţine că apariţia valorilor coincide cu «apariţia omului însuşi şi a culturii: “Oricît de adînc am coborî în istoria culturii omeneşti, nu aflăm nici o epocă în care omul să nu fi găsit utilitatea, vitalitatea, legalitatea, puterea politică, adevărul, frumosul, binele şi sacrul ca nişte valori permanente ale conştiinţei lui”. Aceste valori (economică, vitală, juridică, politică, teoretică, estetică, morală, religioasă) alcătuiesc un sistem, şi anume, (...) un sistem închis în ce priveşte structura lui şi deschis dacă ne referim la conţinuturile care umplu această structură: nici o clasă de valori nu s-a adăugat în decursul istoriei omului şi a culturii celor opt arătate şi e de presupus că nu se va adăuga nici în viitor, dar formele în care s-au realizat aceste valori s-au înmulţit şi diferenţiat mereu. “Astăzi ca şi cu milenii în urmă omul caută frumosul, dar formele pe care el le găseşte astăzi sînt cu mult mai numeroase şi mai variate decît în trecut”, “în vechile cadre statornice ale esteticului, conţinutul s-a diferenţiat şi multiplicat într-o considerabilă măsură” (...) “Iar ceea ce s-a întîmplat în trecut este sigur că se va întîmpla şi în viitor”.»

Oricine se poate întreba: ce moştenim noi de la începutul mileniului II? Feudalizarea europeană a cuprins toate popoarele de pe continent, dispariţia imperiului roman permiţând un proces evolutiv constant, întrerupt de «invaziile arabe, normande şi maghiare, mai târziu cele ale pecenegilor, tătarilor şi cumanilor». Istoricul Thomas Nägler susţinea în lucrarea “Aşezarea saşilor în Transilvania” (1981): «Pentru Europa răsăriteană, invaziile populaţiilor asiatice de stepă s-au dovedit mai distrugătoare decît acelea ale neamurilor migratoare din perioada “clasică” a migraţiilor. Călăreţii stepelor răsăritene au întîlnit, pe continentul european, o ordine stabilă, dar insuficient consolidată pentru a nu suferi urmările loviturilor lor. Uniunile de triburi ale îndepărtatei Asii au dispărut însă rapid de pe arena istoriei ori s-au adaptat curînd noii ordini europene. (…) Aşezarea saşilor în Transilvania constituie doar o parte a procesului colonizării germane în răsărit, petrecut în liniile sale principale între secolele X şi XIV. În consecinţă, ea aparţine de la bun început istoriei Germaniei, constituind însă în acelaşi timp şi unul din capitolele istoriei populaţiei principale din Transilvania, românii, ca şi a istoriei maghiarilor şi secuilor, care cuceriseră Transilvania înainte de aşezarea aici a saşilor. Din punct de vedere cronologic, germanii au fost ultimul grup etnic important care s-a aşezat în Transilvania evului mediu. (…) Cea mai mare zonă de colonizare săsească a Transilvaniei a fost provincia Sibiului». Cel mai important ghid cultural turistic al Sibiului, elaborat de doi reputaţi istorici: dr. Alexandru Avram şi dr. Vasile Crişan are introducerea intitulată: “SCRISOARE TANDRĂ către UN CĂLĂTOR GRĂBIT” şi motto: “Există locuri, ca şi făpturi, hărăzite uitării. Nimic chemător. Dar sunt şi locuri şi făpturi – binecuvântate, în care te doreşti înveşnicit!”. O invitaţie în a descoperi Sibiul, pe care autorii au reuşit să o facă extrem de profesionist, pe înţelesul tuturor. Aici aflăm că «Oraşul Vechi Sibiu important ansamblu de arhitectură medievală în contextul central est-european, este de fapt cea mai de seamă rezervaţie de arhitectură naţională, atât în ceea ce priveşte întinderea (aproape 80 ha), volumul construit, cît, mai ales, în privinţa bogăţiei şi complexităţii rezolvărilor urbanistice şi a elementelor păstrate. Mai mult ca în alte situaţii, în cazul Sibiului se evidenţiază valoarea globală, de ansamblu, faptul că întreaga zonă de rezervaţie este un complex urbanistic unitar». Sibiul păstrează, din perioada începuturilor, cunoscutul turn al scărilor, parte a primei centuri de fortificaţii, edificată pentru protecţia bisericii parohiale din piaţa Huet. Posibil ca turnul să fi fost din lemn, reconstruit în cursul secolului XIII, odată cu refacerea fortificaţiilor după marea invazie tătară, de la 1241. În aceiaşi perioadă se popula dealul Cetăţii, în jurul Bisericii Mănăstirii Dominicane Sighişoara, cunoscută ca “Biserica din deal”. Abia la 1642 s-a construit cunoscuta “scară a şcolarilor” (o scară acoperită din lemn, cu 300 de trepte) întregul ansamblu al centrului vechi fiind inclus pe listele patrimoniului UNESCO. Atestată documentar abia la 1280, numită iniţial “Castrum Sex”, Sighişoara a făcut o campanie eficientă promovând conceptul “singura cetate medievală locuită în prezent”, cetatea Sibiului aşteptând să-şi câştige şi ea locul, pe care-l merită pe faimoasa listă. Şi cetatea Biertanului – sit UNESCO (sat atestat documentar la 1283) păstrează o frumoasă scară, protejând turiştii ce doresc să urce la celebra cetate.

Oare când dosarul Sibiu - UNESCO va aduce capitalei culturale europene 2007, locul care i se cuvine? Urcând zilnic treptele timpului, realizam cât de uşor treptele memoriei ascund dosare pe care nu ar trebui să le uităm; cine ar trebui să reia elaborarea acestui dosar și să militeze pentru înscrierea centrului medieval sibian în patrimoniul mondial al omenirii?

Pe lângă ansamblul vechii cetăţi medievale, Sibiul mai păstrează un patrimoniu, dosarul acestuia fiind prea puţin cunoscut şi promovat, necâştigându-şi locul cuvenit în viziunea contemporanilor. Să revedem argumentul directorului Diviziei pentru politici ştiinţifice şi dezvoltare durabilă UNESCO – Paris (2006), Mustafa El Tayeb (în 2006):

«În conştiinţa publicului, precum şi în practică, noţiunea de patrimoniu s-a limitat la prezervarea monumentelor istorice culturale. Această interpretare restrictivă a patrimoniului a creat falsa impresie că acesta ar exclude patrimoniul ştiinţific şi tehnic.» La instituirea Premiului UNESCO pentru Patrimoniul Tehnic “Dumbrava Sibiului”, se argumenta: «Bazele conceptuale ale instituirii Premiului (…) derivă din importanţa monumentelor de tehnică populară, care ajută la reconstituirea extraordinarelor schimbări culturale petrecute de-a lungul timpului, începând cu arhetipurile tehnice din Neolitic şi Epoca Fierului până la “Revoluţia tehnică din Evul Mediu”, care a generat şi răspândit noile industrii medievale, precum şi începuturile revoluţiei moderne tehnologice. Vizitatorul Muzeului (…) va înţelege cu adevărat termenul de “patrimoniu tehnic”. Acest loc extraordinar este o capodoperă a geniului uman şi este o dovadă a nevoii de încurajare a prezervării şi dezvoltării patrimoniului tehnic şi a cunoştinţelor legate de acesta în cadrul conceptului de dezvoltare durabilă». Înscris pe lista monumentelor istorice (SB-II-a-A-12012) Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA găzduieşte o “istorie a civilizaţiei umanităţii”, progresul tehnic fiind considerat «“urzeala istoriei”, el generând,(…) , întregul progres social istoric al fiecărui popor sau grupări umane …». scria prof. dr. Bucur Corneliu. Muzeul în aer liber este cercetat zilnic de mii de turişti, puţini fiind interesaţi de comoara ce se ascunde în micile căsuţe reconstituite, din diverse colţuri ale ţării. Inventarul căsuţelor, păstrează memoria practicilor agricole zilnice, al obiceiurilor şi tradiţiilor milenare, care se sting, odată cu ultimele generaţii de ţărani autentici.» Anunț: toți cei interesați să fie voluntari, în cursul lunii august, la singurul șantier arheologic autorizat – din județul Sibiu, la cetatea dacică Tilișca - se pot înscrie cu CV la mail: ecomuzeu@gmail.com. Se asigură masă și cazare locurile fiind limitate - min. 7 zile. (va urma) Marius HALMAGHI

 





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

kogalniceanu

smeralda

jidvei

marquardt

sibiul de odinioara

omirom

Vacanta Eurotrip
espressor
sport
info
Licitatie publica

accentmedia