logo
Dosarele patrimoniului (I): Pâinea ştiinţei este de aşa natură încât cine nu ştie s-o coacă, nu ştie cum să le-o împartă aşa cum trebuie celor tineri! – ROATA LUMII!
Marius HALMAGHI
1729 vizualizari
Dosarele patrimoniului (I): Pâinea ştiinţei este de aşa natură încât cine nu ştie s-o coacă, nu ştie cum să le-o împartă aşa cum trebuie celor tineri! – ROATA LUMII!

Proiectul unei serii de articole privind patrimoniul s-a născut demult, undeva în urmă cu peste două decenii, când apărea lucrarea „Sibiul de la A la ... Z”, un ghid pe care mulţi cunoscuţi mi-au sugerat să-l reeditez, actualizându-l. Atunci se materializa şi proiectul „Informarea comunităţii locale”, cofinanţat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, prin care fiecare comună din judeţul Sibiu a beneficiat de o micromonografie locală, iar la nivelul judeţului s-a editat primul catalog al O.N.G.-urilor, lucrare care a dezvăluit tuturor existenţa unui sector al societăţii, în plină dezvoltare. În acel context descopeream Clubul Lions (preşedinte criticul şi istoricul Mircea Braga), Consiliul Judeţean Sibiu (preşedinte ing. Nicolae Nan şi director economic ec. Stela Stretean), dar şi Prefectura Sibiu (prin jr. Dumitru Iorga). Îndrumat de prof. univ. dr. Ilie Moise şi familia Eugenia şi Vasile Crişan, şi sprijinit de o minunată echipă de proiect din cadrul C.J. Sibiu – Daniela Mureşan, Contantin Ionaşcu şi familia Dan şi Dana Frăţilă - am „răscolit” comunităţile sibiene, în încercarea de a sintetiza tot ceea ce era mai reprezentativ în fiecare comună (istoric, personalităţi, societate civilă, administraţie, economie, patrimoniu, obiective turistice, etc). Planul de doi ani s-a prelungit la trei, constituindu-se o bază de informaţii şi imagini uriaşă, inegală, completabilă şi corectibilă, pusă la dispoziţia tuturor (prin bibliotecile judeţului).

Ulterior, la sugestia specialiştilor francezi – coordonaţi de Georges Zouaines (fost director adj. UNESCO) – s-a născut Asociaţia Ecomuzeul Regional Sibiu (2006), membrii fondatori – Sălişte, Gura Rîului, Biertan, Valea Viilor, Moşna şi Chirpăr (pentru satul Săsăuş) - adoptând fără rezerve sigla „Roata lumii”, după o miniatură a ţăranului autodidact săliştean Picu Pătruţ (1818-1872). Ce poate fi mai reprezentativ decât „Nestatornica roată a lumii şi primejdioasele ei valuri” (roată a lumii = roată a vieţii)? Filozofia simplă a timpului „am să moştenesc – moştenesc – am moştenit – din pământ sunt şi în pământ mă întorc” nu este o creaţie necunoscută, fiecare ţăran înțelegând-o şi acceptând-o! Compoziţia lui Picu Pătruţ – demn reprezentant al geniului popular românesc (manuscrisele sale fiind celebre atât prin literă cât şi prin cele 2000 de miniaturi în acuarelă) a sintetizat esenţa universului nostru, infinit şi etern, dar în acelaşi timp ciclic şi efemer. Nimic nu rezistă timpului, totul transformându-se continuu. Din acea compoziţie se năştea logo-ul ecomuzeului: «Romanian Villagesexplore a village and discover centuries old architecture and traditional ways of life»; primele critici, mai mult sau mai puţin vehemente, au venit din partea celor care susţin că satele sibiene sunt saxone, aceştia neputând face diferenţa între populaţia (ce încă mai supravieţuieşte în aceste sate) şi arhitectura pe care meşterii saşi necunoscuţi au respectat-o, timp de secole. „Dialogul” cu specialiştii contemporani m-a obligat să abordez o nouă etapă în cunoaşterea patrimoniului, respectiv interpretarea acestei moşteniri, intrând într-un domeniu în care obiectivitatea se împleteşte cu subiectivitatea, deşi obiectivul este comun: punerea în valoare a resurselor trecutului.

Listele patrimoniului material românesc conţin câteva zeci de mii de monumente istorice, toate protejate în mod egal de lege, în judeţul Sibiu inventarul conţinând peste 1050 de monumente dintre cele mai diverse, din toate epocile. Nimeni nu a făcut un top al acestora, fiecare publicaţie (tipărită sau digitală) promovând diverse clasamente de locuri şi monumente frumoase, proiectând diverse identităţi locale, în majoritatea cazurilor funcţie de interesele celei mai dinamici industrii: industria turismului. Lumea a descoperit demult această „ramură a economiei”, contemporaneitatea noastră fiind «deseori etichetată drept paradis (artificial) al festivismului, distracţiei, jocului, hedonismului, loisirului» (conf. univ. Simona Nicoară: „Timp liber ...” în Caiete de antropopogie istorică, Pentru o carte a loisirului, an. VI , nr. 1-2, 2007).

Mulţi se întreabă unde mai este acea „identitate locală” şi „mândria de a aparţine unei comunităţi cu o anumită tradiţie”(?), aruncându-se vina pe proiectul comunist de ştergere a identităţilor locale!

În calitate de director al Direcţiei Judeţene de Cultură, istoricul dr. Vasile Crişan - preşedinte de onoare al ecomuzeului, a iniţiat şi promovat un concept: „Patrimoniul cultural local în slujba comunităţii”, materializat în multe proiecte ale asociaţiei. Este un concept simplu, care pleacă de la beneficiarul principal al turismului local, care nu poate fi decât comunitatea locală: proprietarii patrimoniului, creatorii de bunuri locale (de ele beneficiind şi turiştii), localnicii întreprinzători care au investit în industria serviciilor locale, etc. Prin proiectul „Sibiu 2007- capitală culturală europeană” municipiul reşedinţă de judeţ a devenit un model de bună practică la nivel naţional, multe oraşe europene inspirându-se din proiectele sibiene. Şi este firesc să fie aşa deoarece gospodarii marilor oraşe se întreabă ce trebuie să facă pentru ca localitatea „păstorită” de ei să fie mai frumoasă, mai atrăgătoare, iar bugetul local să fie într-o continuă creştere, pentru a conserva patrimoniul şi a dezvolta economia; totul în beneficiul cetăţenilor care-şi păstrează locurile de muncă şi descoperă noi oportunităţi de afaceri. Punerea în valoare a patrimoniului local în beneficiul dezvoltării şi cunoaşterii nu poate să aibă loc fără valorificarea unor elemente, de care comunităţile nu duc lipsă.

Astăzi, în preajma zilei de 9 mai, se cuvine să amintim tuturor că două din bisericile româneşti păstrează fresce inedite, în întreg arealul românesc. Comunele Apoldu de Jos şi Răşinari se pot mândri cu picturile reprezentându-l pe Sf. Hristofor – sfântul protector al călătorilor şi călătoriilor – sfântul mucenic fiind celebrat, anual de 9 mai, o zi importantă pentru toţi românii prin tripla ei semnificaţie. Descoperiţi aceste biserici şi tainele Sf. Hristofor – „Purtătorul lui Hristos”, ocrotitor al călătorilor şi „păzitor de moarte năpraznică şi fără de veste”, reprezentat cu o faţă în diferite forme, mai mult sau mai puţin fioroase. Privind chipul neomenos, dar cu privirea blândă şi înţelegătoare, puteţi să-l descoperiţi pe frumosul tânăr care i-a cerut lui Dumnezeu să-i schimbe faţa, făcându-l urât pe veci, pentru a scăpa de gândul păcatului şi de insistenţele pătimaşe ale femeilor? Chiar dacă legendele legate de Sf. Hristofor se contrazic (în unele puncte), toate susţin că Sfântul (în diferitele lui forme) ajută călătorii plecaţi la drum lung.

Turismul permite călătorului să uite – pe moment – de lupta pentru pâinea cea de toate zilele, deşi permanent ar trebui să rememorăm cuvintele unui istoric italian: «pâinea ştiinţei este de aşa natură încât cine nu ştie s-o coacă, nu ştie cum să le-o împartă aşa cum trebuie celor tineri». Acesta este şi motto-ul proiectului „Generaţii de ... rouă în Răşinari” (ediţia I-a), pe care ecomuzeul îl implementează în parteneriat cu Şcoala „Octavian Goga” Răşinari şi Asociaţia Arta Ardeleană, proiect cofinanţat de Primăria Comunei Răşinari, prin agenda culturală 2018.

Credem că este timpul ca şi elevii să cunoască şi să interpreteze valorile şi patrimoniul local, pentru că a iubi locul unde ne-am născut şi am trăit, nu înseamnă numai a-i descoperi frumuseţea, ci şi înţelesurile lui. Aşa cum spunem că „dragostea e, mai presus de orice, înţelegere”, aşa trebuie să recunoaştem că o cultură a minţii nu se poate desăvârşi fără o cultură a ochiului.

(va urma bilunar – vinerea; proiect ecomuzeu





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

kogalniceanu

smeralda

marquardt

artmania

sound

Vacanta Eurotrip
espressor
sport
info
filarmonica
Licitatie publica

accentmedia