logo
Chişinău, prima Alba Iulie a României Mari
Marius HALMAGHI
3378 vizualizari
Chişinău, prima Alba Iulie a României Mari
Basarabia, UNIREA şi Ardelenii (II) „A fi ardelean înseamnă a duce un gând până la capăt” - Lucian Blaga

În publicaţia “ARDEALUL”, Onisifor Ghibu venea să sublinieze legăturile vechi şi noi ale Ardealului cu Basarabia:

 «Ardealul, socotit cu drept cuvânt “leagănul românismului”, a fost în cursul tuturor veacurilor un permanent isvor şi de întinerire şi de expansiune a Românismului de pretutindeni. Înrâurirea lui o întâlnim nu numai la întemeierea Principatelor libere româneşti şi mai târziu la consolidarea vieţii lor moderne, ci şi la închegarea vieţii româneşti din toate celelalte regiuni, (…) Ardealul a durat urme de viaţă care nu vor putea fi trecute cu vederea de cei ce studiază poporul nostru». Amintind de mocanii ardeleni care-i întâlneai pe toate câmpiile Basarabiei, Ghibu evoca şi epoca marelui mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni «de fel din părţile Bistriţei ardelene (…) o epocă surprinzător de asemănătoare cu aceea a lui Şaguna. (…) Cărturar adânc ca şi Şaguna, organizator neobosit al vieţii naţionale sub toate raporturile, diplomat fin în neîntrerupte legături cu curtea dela Petersburg, mitropolitul ardelean din scaunul dela Chişinău a fost un adevărat ctitor al Românismului de dincolo de Prut şi de dincolo de Nistru în vremuri în care neamul nostru trecea prin greutăţi istorice dintre cele mai mari». ştiați că Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni (născut Grigorie în 1746 – 1821, Chişinău), a fost canonizat în 2016, atât de Biserica Ortodoxă Rusă cât şi de Biserica Ortodoxă din Moldova, la locul de odihnă al sfântului, Mănăstirea Căpriana?

Într-o ediţie specială (din 13 ianuarie 1918), ”Ardealul” prezenta intrarea “Oştilor româneşti” în Chişinău: «În ziua de 13 Ianuarie s’a petrecut un fapt mare şi drept: Oştile româneşti au întrat biruitoare în capitala Basarabiei, aducând cu ele rânduială şi pace. De luni de zile Basarabia a fost pe mâna duşmanilor şi a hoţilor, cari au batjocurit-o şi au prădat-o după cum au vrut. Era o jale şi o ruşine fără păreche ce se petrecea în această ţărişoară frumoasă şi bogată. Îmbătaţi de democraţia rusească a bolşevicilor, chiar şi fraţii noştri moldoveni şi-au pierdut capul şi s’au lăsat să fie întrebuinţaţi ca unelte oarbe de cătră străinii fără suflet şi fără omenie. Întâmplarea cu uciderea Ardelenilor, la 6 ianuarie, este o dovadă că stările de aici erau din cale afară de rele şi că nu numai viaţa şi averea singuraticilor oameni, dar însăş viaţa tinerei republici naţionale era în cea mai mare primejdie. (…) Vitejii cari au oprit la OITUZ şi la MĂRĂŞEŞTI năvala sălbatecă a Nemţilor, astăzi sunt pe pământul Vechei Moldove, pe care tovarăşii lui LENIN îl părăsesc în ruptul capului.

Mărire Ţie, oaste românească vitează, care aduci pace şi rânduială în această ţară! Mărire Ţie, Ţară Românească, spre care cu lacrimi de mulţămire trebue să cate astăzi fiecare fiu al Basarabiei ajunse în linişte! Mărire Ţie, Rege Ferdinand, care scrii în istoria Europei o pagină atăt de luminoasă! Oştile Tale au mântuit Basarabia, pe care Rusia o sută de ani a robit-o şi pe care acum anarhia ei era s-o îngroape. Moldoveni, închinaţi-vă până la pământ în faţa acelora, cari v’au dat pentru a doua oară viaţa, şi strigaţi cu toţii într’un glas:

Trăiască România mântuitoare de anarhia bolşevistă!»  La 24 ianuarie 1918, O. Ghibu transformă “ARDEALUL” în cotidianul “ROMÂNIA NOUĂ”,- organ de propagandă pentru unirea politică a tuturor Românilor”, prim redactor dr. Ion Mateiu. “Declaraţia” - prima declaraţie de unire a tuturor românilor (autor O. Ghibu) - preciza că “poporul nostru, lipsit de o unire politică, a fost osândit la vecinică umilire şi apăsare, şi că dacă nu se va uni cel puţin acum, viitorul lui va fi şi mai dureros decât trecutul plin de lacrimi şi suspine.(…) Nimeni nu ne poate tăgădui dreptul nostru asupra pământurilor, în cari noi suntem cei mai vechi şi cei mai mulţi locuitori.(…) Numai rătăciţii şi vânduţii nu vor să înţeleagă aceasta şi stăruie mai departe ca pământurile noastre străvechi să rămâie şi de aici încolo pe mîna străinilor». “Declaraţia” era semnată de intelectualii refugiaţi din toate provinciile româneşti: “Din Transilvania: Dr. Onisifor Ghibu, dr. Ioan Mateiu, Axente Banciu, dr. Sebastian Bornemisa, Iosif Schiopul, Gheorghe Codrea, Nicolae Oancea, Nicolae Colan, Andreiu Oţetea. Din Bucovina: Gheorghe Tofan, Dimitrie Logigan, Emanoil Iliuţ, dr. Ovidiu Ţopa. Din Basarabia: Vasile Harea, Vladimir Cazacliu, Ioan Văluţă, Alexandru Văleanu. Din România: G. Murgoci, D.Munteanu-Râmnic, Petre V. Haneş, V. Tempeanu. Din Macedonia: Constantin Noe şi (…) Balamace. Din Serbia: dr. Atanasie Popovici.

La 27 martie 1918,România Nouă” anunța că “BASARABIA S‘A UNIT CU ŢARA MAMĂ“ fiind «(…) de azi înainte … o parte întregitoare a României libere şi mărite. Fie binecuvântat ceasul sfânt în care fiica atâta vreme înstrăinată, se întoarce la sânul cald al mamei ei! Fie binecuvântați cei cari au ostenit pentru împlinirea visului părinților noştri! Fie binecuvântați toți cei cari vor lucra pentru fericirea viitoare a României nouă! Bunul Dumnezeu să aibă în grija Sa România cea nouă şi să-i ajute ca să-şi poată întinde hotarele sale de la Nistrul românesc acum, până la Tisa!».

În acest număr (nr.57) era publicată şi DECLARAȚIA SFATULUI ŢĂRII REPUBLICII DEMOCRATICE MOLDOVENEŞTI - În numele Poporului Basarabiei Sfatul Ţării declară: “… în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută de ani din trupul vechei Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România.

În noiembrie 1918, “România Nouă” anunţa “Unirea Transilvaniei cu ţările române” şi “Sărbătorirea proclamării Unirii dela Alba Iulia, în Chişinău, Românii din toate ţările aduc omagiul lor Ardealului”, «Cuvântul reprezentantului României-mame. Vorbesc ca un simplu cetăţean al României de ieri - Suntem cu toţii străbătuţi de bucuria de a fi ajuns ziua în care vedem înfăptuită România mare. Dar acum ne-aşteaptă pe toţi datoria de a face din ea: România tare. Unirea făcută nu e suficientă; trebue să facem şi unirea morală. Până azi am avut în cursul războiului un front moral de care s’au spart toate atacurile brutale şi perverse venite dela duşmani, şi toate momelile venite dela ai noştri …»

Vă invităm să lecturaţi amintirile tribunistului acad. Onisifor Ghibu: «Faptul că m-am născut în Transilvania – care pe atunci era una din provinciile monarhiei austro-ungare, şi că m-am format într-o epocă în care politica guvernelor feudale făcea toate eforturile pentru a realiza deznaţionalizarea atît a noastră cît şi a celorlalte naţionalităţi conlocuitoare, a avut desigur o înrîurire adîncă asupra însăşi cristalizării caracterului meu». Scrisul şi gândirea sa au fost apreciate de către toţi contemporanii, întreaga presă culturală şi evocându-l cu ocazia împlinirii unui centenar de la naştere, eveniment inclus în calendarul de aniversări UNESCO (1983). Să revedem opinia sa despre cultură:

«Pe terenul culturii noastre naţionale totul trebuie făcut cu un scop anumit şi cu un plan anumit, astfel ca tot ce se face să fie legat de ce s-a făcut şi ce se va mai face, pentru ca munca noastră să fie un lanţ puternic, pe care să nu ni-l poată rupe nimeni, niciodată”, arătând că «Noi trebuie să ne aţintim privirea asupra pietrelor care rămân, nu asupra apei care trece, şi acele pietre sîntem noi care am fost şi vom fi.» 






comentarii
2 comentarii

Felicitari domnule Marius Halmaghi! Le meriti nu doar pentru anul dedicat Marii Uniri in ziar, ci pentru toate contributiile dumitale legate de istoria si valorile traditionale ale romanilor. Multumim.
Un cneaz valah la portile Sibiului
29.03.2018 01:45
Adminstratia romaneasca in Basarabia a fost un dezastru total. Singura consolare ar fi aceea ca Stalin a fost si mai detestabil...
Cicoii vechi. Si noi ??
16.04.2018 17:53
Din aceeasi categorie
sevis

kogalniceanu

smeralda

Vacanta Eurotrip
espressor
sport
info
filarmonica
Licitatie publica

accentmedia