Gorgandin Ľ Domeniul Viticol Apold
logo
Apulum
CENTENAR CORNEL IRIMIE (1919-1983)
CENTENAR CORNEL IRIMIE (1919-1983)

Reprezentantul de seam─â al culturii române┼čti, folcloristul, etnograful, omul de litere ┼či muzeograful, cel care avea s─â se remarce atât pe plan na┼úional cât ┼či interna┼úional, s-a n─âscut la Sibiu la 17 ianuarie 1919.
Dup─â absolvirea ciclului preuniversitar, pa┼čii îl poart─â spre Capitala ┼ú─ârii unde urmeaz─â cursurile Facult─â┼úii de Litere ┼či Filozofie, Sec┼úia de Sociologie rural─â, pe care o absolv─â, cu distinc┼úia Magna cum Laudae, în anul 1941. Urmeaz─â în plin─â conflagra┼úie mondial─â, timp de doi ani (1941-1943),  studii de doctorat la Universitatea din Jena, sus┼úinerea examenului final de absolvire având loc la Universitatea din Bucure┼čti cu lucrarea  "Rela┼úiile sociale din ┼óara Oltului: Contribu┼úie la problema genezei ┼či structurii unit─â┼úilor sociale regionale". Studiile ┼či activitatea sa de pân─â la aceast─â dat─â sunt, cu prec─âdere, cele de etnograf ┼či folclorist.Este locul s─â amintim aici faptul c─â înc─â din anii studen┼úiei Cornel Irimie a activat în cadrul Institutului Social Român, aflat sub conducerea profesorului Dimitrie Gusti.
Începând cu anul 1945 activeaz─â în cadrul Ministerului Informa┼úiilor, devenit Ministerul Artelor, în func┼úia de prim-secretar de pres─â. Începutul deceniului ┼čase al secolului trecut îl g─âse┼čte în postura de conduc─âtor al Sec┼úiei de Art─â Popular─â a întreprinderii "Decorativa" (anii 1951-1953).
Revine pe meleagurile natale ┼či se angajeaz─â la Muzeul Brukenthal, la început pe postul de referent de specialitate, apoi ┼čef de sec┼úie etnografic─â, director adjunct ┼či, în final,  director al acestei prestigioase institu┼úii de cultur─â sibiene, cu un bogat ┼či variat patrimoniu cultural ┼či spiritua, al Sibiului ┼či al ┼ú─ârii întregi. În paralel, în anii 1956-1961, Cornel Irimie ocup─â postul de cercet─âtor ┼či apoi de ┼čef de sector în cadrul Sec┼úiei de ┼×tiin┼úe Sociale de la Sibiu al Academiei Române, Filiala Cluj. În aceast─â calitate public─â o serie de volume ┼či albume având ca tematic─â arta popular─â a mai multor zone geografice ale ┼ú─ârii noastre: "Ceramica de S─âsciori" (împreun─â cu Herbert Hoffmann), "Icoane pe sticl─â", (împreun─â cu Marcela Foc┼ča), cu o variant─â ┼či în limba francez─â, "Me┼čte┼čuguri artistice în România" (text de Cornel Irimie ┼či Paul Petrescu), "Portul popular în ┼óara Oltului ┼či zona Avrig", "Portul popular în zona Branului", "Portul popular în zona Per┼čanilor ┼či ┼óara Oltului" la care se adaug─â o monografie a M─ârginimii Sibiului dar ┼či proiectele similare privind ┼óara Oltului, ┼óara Vrancei, Bistri┼úa-N─âs─âud, Muntenia, Banat, Dobrogea, ghidurile Muzeului Brukenthal ┼či ale Sibiului,  în limbile român─â, francez─â, englez─â ┼či german─â, pentru a enumera doar câteva din cele mai importante lucr─âri ap─ârute sub semn─âtura lui Cornel Irimie, la care se adaug─â peste 200 de studii ┼či articole ap─ârute în reviste de specialitate, cotidiene ┼či hebdomadare. Consecvent aceleia┼či idei propune înfiin┼úarea unui Muzeu al Tehnicii Populare (ast─âzi Muzeul Civiliza┼úiei Populare Tradi┼úionale ASTRA) în aer liber, idee care prinde contur începând cu anul 1966,  fiind  primit─â cu interes deosebit de iubitorii de art─â popular─â.
Pe plan interna┼úional  dr. Cornel Irimie particip─â la numeroase conferin┼úe ┼či consf─âtuiri pe tema muzeelor în aer liber impunând, în acest context, o serie de idei  originale. Sibianul nostru este ales vicepre┼čedinte al Asocia┼úiei Muzeelor din Europa  dar ┼či membru al Comisiei Interna┼úionale a Muzeelor în aer liber. A conferen┼úiat deseori pe teme culturale la o serie de universit─â┼úi din str─âin─âtate; a fost cel care în anul 1973 a sus┼úinut, în limba german─â, timp de un semestru, un curs de etnografie româneasc─â la Universitatea din Heidelberg. Dr.Cornel Irimie este persoana  care a oferit consultan┼ú─â pentru organizarea primului muzeu în aer liber din Elve┼úia, cel care a între┼úinut fructuoase dialoguri culturale cu speciali┼čti din Norvegia, Suedia, Irlanda, Belgia etc. f─âcând cu aceste prilejuri cunoscut─â arta popular─â româneasc─â pe mapamond. Participarea sa la nenum─ârate simpozioane ┼či  sesiuni de comunic─âri,  expozi┼úii cu tematic─â etnografic─â ┼či folcloric─â îi asigur─â incontestabil un loc distinct în rândul personalit─â┼úilor din domeniul vie┼úii culturale interna┼úionale.
Este locul, acum la acest moment comemorativ, s─â men┼úion─âm ┼či rolul pozitiv  jucat de dr. Cornel Irimie în reluarea ┼či consolidarea rela┼úiilor diplomatice ale României cu Republica Federal─â a Germaniei din anii 1967-1968.
Pentru intensa, multilaterala ┼či îndelungata sa activitate, lui Cornel Irimie i s-au conferit o serie de premii ┼či distinc┼úii: " Meritul Cultural" clasa a IV-a, acordat cu ocazia împlinirii a 150 de ani de existen┼ú─â a Muzeului Brukenthal, ordinul "Coroana României",  Medalia "25 de ani de la proclamarea Republicii" , Diploma ┼či "Medalia de merit" pentru contribu┼úia adus─â la schimbul cultural interna┼úional ┼či Medalia "Semicentenarul unirii Transilvaniei cu România".
Pasiunea sa pentru portul popular, jocurile, cântecele ┼či arta românilor l-a înso┼úit permanent de-a lungul întregii sale vie┼úi.  Cu prilejul acestui moment comemorativ  îmi exprim întreaga gratitudine Magistrului care, în anii studen┼úiei, în urm─â cu multe decenii, ne-a încântat sufletul ┼či ne-a dat posibilitatea aprecierii la justa valoare a culturii populare române┼čti.
Prof.univ.dr.  Lucian Giura





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

mcdonalds

Covoare

Respect Construct

Vacanta Eurotrip
espressor
sport
info
Licitatie publica

accentmedia