Tribuna
CENTENAR CORNEL IRIMIE (1919-1983)
CENTENAR CORNEL IRIMIE (1919-1983)

Reprezentantul de seamă al culturii româneşti, folcloristul, etnograful, omul de litere şi muzeograful, cel care avea să se remarce atât pe plan naţional cât şi internaţional, s-a născut la Sibiu la 17 ianuarie 1919.
După absolvirea ciclului preuniversitar, paşii îl poartă spre Capitala ţării unde urmează cursurile Facultăţii de Litere şi Filozofie, Secţia de Sociologie rurală, pe care o absolvă, cu distincţia Magna cum Laudae, în anul 1941. Urmează în plină conflagraţie mondială, timp de doi ani (1941-1943),  studii de doctorat la Universitatea din Jena, susţinerea examenului final de absolvire având loc la Universitatea din Bucureşti cu lucrarea  "Relaţiile sociale din Ţara Oltului: Contribuţie la problema genezei şi structurii unităţilor sociale regionale". Studiile şi activitatea sa de până la această dată sunt, cu precădere, cele de etnograf şi folclorist.Este locul să amintim aici faptul că încă din anii studenţiei Cornel Irimie a activat în cadrul Institutului Social Român, aflat sub conducerea profesorului Dimitrie Gusti.
Începând cu anul 1945 activează în cadrul Ministerului Informaţiilor, devenit Ministerul Artelor, în funcţia de prim-secretar de presă. Începutul deceniului şase al secolului trecut îl găseşte în postura de conducător al Secţiei de Artă Populară a întreprinderii "Decorativa" (anii 1951-1953).
Revine pe meleagurile natale şi se angajează la Muzeul Brukenthal, la început pe postul de referent de specialitate, apoi şef de secţie etnografică, director adjunct şi, în final,  director al acestei prestigioase instituţii de cultură sibiene, cu un bogat şi variat patrimoniu cultural şi spiritua, al Sibiului şi al ţării întregi. În paralel, în anii 1956-1961, Cornel Irimie ocupă postul de cercetător şi apoi de şef de sector în cadrul Secţiei de Ştiinţe Sociale de la Sibiu al Academiei Române, Filiala Cluj. În această calitate publică o serie de volume şi albume având ca tematică arta populară a mai multor zone geografice ale ţării noastre: "Ceramica de Săsciori" (împreună cu Herbert Hoffmann), "Icoane pe sticlă", (împreună cu Marcela Focşa), cu o variantă şi în limba franceză, "Meşteşuguri artistice în România" (text de Cornel Irimie şi Paul Petrescu), "Portul popular în Ţara Oltului şi zona Avrig", "Portul popular în zona Branului", "Portul popular în zona Perşanilor şi Ţara Oltului" la care se adaugă o monografie a Mărginimii Sibiului dar şi proiectele similare privind Ţara Oltului, Ţara Vrancei, Bistriţa-Năsăud, Muntenia, Banat, Dobrogea, ghidurile Muzeului Brukenthal şi ale Sibiului,  în limbile română, franceză, engleză şi germană, pentru a enumera doar câteva din cele mai importante lucrări apărute sub semnătura lui Cornel Irimie, la care se adaugă peste 200 de studii şi articole apărute în reviste de specialitate, cotidiene şi hebdomadare. Consecvent aceleiaşi idei propune înfiinţarea unui Muzeu al Tehnicii Populare (astăzi Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA) în aer liber, idee care prinde contur începând cu anul 1966,  fiind  primită cu interes deosebit de iubitorii de artă populară.
Pe plan internaţional  dr. Cornel Irimie participă la numeroase conferinţe şi consfătuiri pe tema muzeelor în aer liber impunând, în acest context, o serie de idei  originale. Sibianul nostru este ales vicepreşedinte al Asociaţiei Muzeelor din Europa  dar şi membru al Comisiei Internaţionale a Muzeelor în aer liber. A conferenţiat deseori pe teme culturale la o serie de universităţi din străinătate; a fost cel care în anul 1973 a susţinut, în limba germană, timp de un semestru, un curs de etnografie românească la Universitatea din Heidelberg. Dr.Cornel Irimie este persoana  care a oferit consultanţă pentru organizarea primului muzeu în aer liber din Elveţia, cel care a întreţinut fructuoase dialoguri culturale cu specialişti din Norvegia, Suedia, Irlanda, Belgia etc. făcând cu aceste prilejuri cunoscută arta populară românească pe mapamond. Participarea sa la nenumărate simpozioane şi  sesiuni de comunicări,  expoziţii cu tematică etnografică şi folclorică îi asigură incontestabil un loc distinct în rândul personalităţilor din domeniul vieţii culturale internaţionale.
Este locul, acum la acest moment comemorativ, să menţionăm şi rolul pozitiv  jucat de dr. Cornel Irimie în reluarea şi consolidarea relaţiilor diplomatice ale României cu Republica Federală a Germaniei din anii 1967-1968.
Pentru intensa, multilaterala şi îndelungata sa activitate, lui Cornel Irimie i s-au conferit o serie de premii şi distincţii: " Meritul Cultural" clasa a IV-a, acordat cu ocazia împlinirii a 150 de ani de existenţă a Muzeului Brukenthal, ordinul "Coroana României",  Medalia "25 de ani de la proclamarea Republicii" , Diploma şi "Medalia de merit" pentru contribuţia adusă la schimbul cultural internaţional şi Medalia "Semicentenarul unirii Transilvaniei cu România".
Pasiunea sa pentru portul popular, jocurile, cântecele şi arta românilor l-a însoţit permanent de-a lungul întregii sale vieţi.  Cu prilejul acestui moment comemorativ  îmi exprim întreaga gratitudine Magistrului care, în anii studenţiei, în urmă cu multe decenii, ne-a încântat sufletul şi ne-a dat posibilitatea aprecierii la justa valoare a culturii populare româneşti.
Prof.univ.dr.  Lucian Giura





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

marquardt

jidvei

Sibiul de odinioara

fmct

Comunicat de presa smart city parking

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
Covoare
turboclima
Licitatie publica

accentmedia