Tribuna
ASTRA şi pregătirea spirituală a românilor pentru Marea Unire
Elena ANDREI
542 vizualizari
ASTRA şi pregătirea spirituală a românilor pentru Marea Unire
„Nu vor trece zeci de ani şi naţiunea română va fi regenerată şi întinerită, în puterile sale intelectuale, industriale şi materiale, pentru că naţiunea este setoasă după cultură şi luminare, iar membrii acestei Asociaţiuni nu vor cruţa nici un sacrificiu ce ar condiţiona un viitoriu mai fericit şi propăşirea naţională.” Andrei Şaguna „Pentru neamul românesc, ASTRA a fost o binecuvântare. Această instituţie a ajutat la păstrarea specificului românesc şi la întărirea solidarităţii naţionale. De la înfiinţarea ei, ASTRA a devenit o cetate a solidarităţii naţionale şi un focar de educaţie naţională.” Onisifor Ghibu „Românii din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor legali la Alba Iulia în ziua de 1 Decembrie, au decretat Unirea lor şi a acestor teritorii cu Regatul Român. Prin această Unire, după aceea a Basarabiei, apoi a Bucovinei, s-a împlinit visul de o mie de ani al Neamului Românesc: Unirea într-un stat a tuturor românilor. Această Unire este o pretenţiune a istoriei şi o cerinţă a civilizaţiunii omeneşti.” Vasile Goldiş

Încă din primele Statute, Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român / ASTRA, înfiinţată la Sibiu în 1861, condusă de primul său preşedinte - Episcopul şi apoi Mitropolitul Andrei Şaguna, şi-a exprimat clar menirea: „lăţirea (răspândirea) culturii poporale şi înaintarea literaturii cu puteri unite”, ţinta fiind conştientizarea unităţii de limbă şi cultură a românilor din toate provinciile ţării, premisă a pregătirii spirituale a românilor pentru Marea Unire, decisă politic la Alba Iulia, 1 Decembrie 1918.
    Pentru acest nobil deziderat, Asociaţiunea Transilvană a conceput şi a pus în practică cu rigoare un complex program de emancipare a poporului prin cultură, dat fiind nivelul general de ignoranţă, determinat de statutul defavorizator al românilor în raport cu unio trium naţionum. Acest program a avut în vedere câteva direcţii:
 ·    Ridicarea din starea de ignoranţă a românilor prin îmbunătăţirea stării de sănătate, prin stimularea şi îndrumarea creşterii şi educării copiilor în familie şi în şcoală, prin cunoaşterea şi respectarea valorilor autentice ale culturii.
 ·    Promovarea limbii literare unitare, orale şi scrise, grafia slavonă fiind înlocuită cu grafia latină, susţinerea realizării lucrărilor lingvistice: dicţionare, gramatici.
 ·    Apropierea oamenilor de cultură, cunoaşterea şi aprecierea valorilor ei, fundament al identităţii naţionale.
 ·    Acţionarea asupra conştiinţei şi conduitei morale a românilor, oferindu-li-se, prin conferinţe, articole de presă, cărţi, modele de personalităţi istorice, personalităţi culturale, personaje literare. 
 ·    Exprimarea propriei identităţi prin realizările economiei de casă, prin cultura populară – cântece, dansuri, costume, poezii, povestiri, basme, creaţii umoristice – proverbe, zicători, anecdote, glume, satire, epigrame.
 ·    Conştientizarea propriei identităţi prin cunoaşterea istoriei şi tradiţiilor economice şi culturale ale românilor, pentru a trăi sentimentul de demnitate naţională şi, în temeiul acestuia, să se raporteze la alte popoare şi naţiuni ale Europei şi ale lumii.
 ·    Cunoaşterea şi respectarea experienţelor de viaţă ale românilor din alte zone – Banat, Dobrogea, Muntenia, Moldova, Basarabia, Bucovina – pentru a înţelege şi trăi temeiul unirii prin limbă şi cultură.
 ·    Implicarea oamenilor şi susţinerea, prin premieri, în crearea de noi valori ale culturii.
 ·    Dezvoltarea şi întreţinerea interesului pentru lectură, crearea unui cult al cărţii.
 ·    Implicarea în politica demografică de susţinere a natalităţii în familie, de creştere şi dezvoltare a copiilor şi a tinerilor sănătoşi, de scădere a mortalităţii, de ajutorare a săracilor, răniţilor, orfanilor şi văduvelor. 
Ce a făcut Asociaţiunea Transilvană pentru punerea în practică a complexului şi generosului program de emancipare prin cultură a poporului, pentru realizarea unităţii de limbă şi cultură, pentru pregătirea spirituală a românilor pentru Unire?
Şi-a creat propriile STRUCTURI ORGANIZATORICE, ADMINISTRATIVE: adunări generale, despărţăminte, cercuri, regiuni, secţiuni. La sugestia lui Ioan cavaler de Puşcariu, iniţiatorul creării unei asociaţii de cultură în Transilvania pe care a botezat-o Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, adunările generale s-au ţinut itinerant, anual, în altă localitate. În acest forum de conducere, s-au dezbătut problemele de administrare materială şi financiară, s-au luat decizii privind crearea structurilor organizatorice, a instituţiilor şi a formelor de propagandă culturală, s-au evaluat sistematic calitatea şi eficienţa activităţilor.
La sugestia vicepreşedintelui Iacob Bologa, în 1868, s-au înfiinţat reuniunile ţinutale / despărţămintele, agenturile / cercurile, unităţi administrative locale care aveau rostul de a concepe şi organiza activităţile cultural-educative în teritoriu, în spiritul idealului şi scopurilor Asociaţiunii, ţinîndu-se seama de condiţiile locale. În anumite zone s-au creat regiuni: ASTRA Basarabeană, ASTRA Dobrogeană, ASTRA Bănăţeană, Regiunea Secuizată a ASTREI, Regiunea Frontiera de Vest a ASTREI, Regiunea ASTRA a Munţilor Apuseni. Fără aceste structuri nu s-ar fi realizat programul de emancipare culturală a românilor.
Secţiunile au fost concepute, iniţial, în „Propuseţiuni” de George Bariţiu, într-o viziune academică, pentru a stimula cercetarea în domeniile ştiinţelor, artelor, economiei, şcolii şi de a elabora dicţionare, colecţii de documente de istorie, de literatură populară, compendii de istorie, de ştiinţele naturii şi de medicină, cărţi scholastice, studii despre starea agriculturii la români şi la alte popoare, studii etnografice. Cu timpul, activitatea secţiunilor s-a reorientat spre girarea calităţii activităţii de propagandă culturală prin conferinţe, reviste, cărţi, activităţi artistice şi sportive. Onoarea de a realiza lucrări fundamentale pentru ştiinţa şi cultura românească, de a consacra valorile a revenit Societăţii Literare din Bucureşti, 1866, devenită Societatea Academică, 1867, Academia Română, 1879. La întemeierea  celui mai înalt for de ştiinţă şi cultură al ţării au contribuit astrişti de seamă: George Bariţiu, Timotei Cipariu, Gavril Munteanu, August Treboniu Laurian. S-au aflat la conducerea înaltului for în calitate de preşedinţi, vicepreşedinţi, secretari generali, preşedinţi ai secţiilor, şi reputaţi membri ASTRA. În timp, 155 membri ASTRA au devenit membri corespondenţi, titulari şi de onoare ai Academiei Române, dovadă a recunoaşterii meritelor lor.   
Pentru propaganda educativ-culturală, Asociaţiunea Transilvană şi-a creat propriile INSTITUŢII: biblioteci, case naţionale, muzee, şcoli.
După modelul Bibliotecii Centrale a Asociaţiunii la Sibiu, înfiinţate în 1861, s-au creat mii de biblioteci săteşti, orăşeneşti, şcolare, cu misiunea de a oferi accesul larg la cultură al oamenilor, ceea ce a permis pătrunderea spiritului ASTREI în cele mai îndepărtate cătune. După modelul Muzeului Asociaţiunii / Casei Naţionale / Palatului ASTREI din Sibiu, inaugurat cu fast în 1905, s-au creat instituţii asemănătoare în cele mai multe despărţăminte. La iniţiativa Asociaţiunii s-au înfiinţat şi susţinuţ şcoli poporale, secundare, şcoli de meserii, s-a încurajat crearea manualelor. Andrei Şaguna, primul preşedinte al Asociaţiunii, a antrenat mari cărturari pentru a realiza manuale şcolare: Sava Popovici Barcianu, Visarion Roman, Zaharia Boiu, Ioan Crişan, Ioan Popescu, Daniil Popovici Barcianu, unele sunt adevărate modele şi astăzi. Mişcarea de emancipare a femeii a rodit prin înfiinţarea şcolilor civile de fete, modelul fiind Şcoala Civilă Superioară de Fete, inaugurată, în Sibiu, în 1866, urmat de alte instituţii asemănătoare.
Un merit deosebit al Asociaţiunii a fost implicarea în crearea, în Cluj, 1919, a Universităţii „Dacia Superioară”. O comisie, stabilită de Consiliul Dirigent al Transilvaniei, condusă de Onisifor Ghibu, a primit misiunea de a înfiinţa, în Cluj, în locul universităţii maghiare, prima universitate românească din Ardeal. Au răspuns invitaţiei de a face parte din corpul profesoral universitar mari oameni de cultură şi savanţi de renume mondial: Sextil Puşcariu (a fost şi primul rector), Emil Racoviţă, Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Dimitrie Gusti, Gheorghe Ţiţeica, Gheorghe Marinescu, Victor Babeş, dr. Iuliu Moldovan, dr. Iuliu Haţieganu, Gheorghe Vâlsan, Gheorghe Bogdan Duică, Ioan Lupaş, Florian Ştefănescu Goangă, Ştefan Bezdechi ş.a. O exemplară solidaritate  a elitei intelectuale a României întregite pentru punerea temeliei învăţământului superior românesc clujean. La inaugurare, în Aulă  s-a rostit prima lecţie românească, „Datoria vieţii noastre”, de către istoricul Vasile Pârvan. Onisifor Ghibu a susţinut primul curs de pedagogie în limba română, „Prolegomena la o educaţie românească”.
O altă iniţiativă remarcabilă a Asociaţiunii a fost crearea a sute de şcoli ţărăneşti, în scopul pregătirii ţăranilor de a crea gospodării prospere şi de a-şi ridica nivelul de trai, având ca model Şcoala Superioară Ţărănescă de la Sighet, creată de dr. Vasile Ilea care este  şi autorul unei reviste de satiră „Pupăza”.
Asociaţiunea Transilvană şi-a creat propriile MIJLOACE DE PROPAGANDĂ CULTURALĂ  în politica de emancipare culturală a românilor: presa, editarea şi distribuirea cărţilor, conferinţe, expoziţii ale economiei de casă, expoziţii de copii, şezători, serbări, festivaluri, reuniuni de cântări, conducte folclorice, competiţii sportive.
Organul de publicitate al Asociaţiunii a fost revista „Transilvania”, condusă timp de peste două decenii de George Bariţiu, supranumit, în mod îndreptăţit, de istoricul Ioan Lupaş, „Nestorul presei româneşti”. Alături de alte reviste centrale, „Transilvania” a fost principalul purtător al mesajelor Asociaţiunii şi informator al activităţii lor prin publicarea documentelor oficiale. Publicaţiile cu maximă eficienţă pentru educaţia poporului au fost calendarele – acestea au oferit oamenilor învăţături utile din cele mai diferite domenii, i-au apropiat pe transilvăneni de cultura românilor din diferite zone, au oferit modele de exprimare corectă, cu o ortografie unitară, ce probau unitatea limbii, unitatea şi varietatea culturii românilor din diferite regiuni ale ţării.
Cărţile, publicate separat sau în colecţiile: Biblioteca Asociaţiunii, Biblioteca ASTRA, Biblioteca Tineretului, au fost mesagerele Asociaţiunii, au creat şi au întreţinut interesul pentru lectură, mijloc de acces la cultură, au creat un adevărat cult al cărţii. Vârful editorial al Asociaţiunii este „Enciclopedia Română” sau „Enciclopedia ASTREI”, în trei volume (1898, 1900, 1904), coordonată de Cornel Diaconovici, prima din România, prima din SE Europei, ce a avut rolul de a prezenta românilor valorile universale şi de a prezenta lumii identitatea românilor prin istoria, tradiţiile şi valorile culturii lor.
Organizarea specială şi antrenarea oamenilor de a participa la conferinţe, expoziţii ale economiei de casă, şezători, festivaluri, reuniuni de cântări, conducte folclorice, competiţii sportive a dovedit asimilarea şi trăirea mesajelor Asociaţiunii de unire prin limbă şi cultură şi implicit eficienţa activităţilor. De aceea, dat fiind activitatea exemplară, de excepţie, de a contribui la realizarea unităţii de limbă şi cultură şi prin aceasta la conştiinţa naţională a românilor, temeiul Unirii de la 1 Decembrie 1918, opera unei generaţii deosebite de erudiţi şi spirite luminate, de mari patrioţi, Asociaţiunea Transilvană / ASTRA a rămas în istorie ca o prestigioasă academie de probleme culturale şi social-economice, o veritabilă tribună a educaţiei. Eficienţa acestei complexe activităţi de propagandă culturală s-a dovedit prin faptul că românii transilvăneni au fost convinşi că au aceeaşi limbă, că sunt reprezentaţi de  valori ale culturii comune cu românii din celelalte regiuni ale ţării. S-a conturat şi consolidat conştiinţa naţională, temeiul moral al trăirii cu bucurie a românilor cu prilejul deciziei de Unire de la Alba Iulia, 1 Decembrie 1918.
Animaţi de idealul unirii românilor prin limbă şi cultură, membri marcanţi ai ASTREI – Octavian Goga, Andrei Bârseanu, Ilie Beu, Nicolae Ivan, Nicolae Bălan, Octavian Tăslăoanu ş.a. au activat în foruri politice susţinătoare a conştientizării unităţii naţionale a românilor: Comitetul Naţional al Românilor din Monarhia Austro-Ungară, Consiliul Naţional al Unităţii Românilor din Paris, Consiliul Naţional Român din Sibiu, Blaj.
ASTRA a fost invitată la Marea Adunare de la Alba Iulia, 1 Decembrie 1918, a fost reprezentată de Corneliu Bardoşi şi de Ioan Baniciu, preşedintele Andrei Bârseanu şi secretarul Octavian Russu erau bolnavi. Directori şi membri de rând ai despărţămintelor au participat la istoricul eveniment. VASILE GOLDIŞ, viitorul preşedinte al ASTREI (1923-1932), a fost unul dintre corifeii Marii Uniri. A elaborat şi a rostit Cuvântarea solemnă încheiată cu Rezoluţia prin care s-a decretat Unirea românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească cu cei din Regatul României.
Acelaşi intelectual rafinat, mare orator şi patriot Vasile Goldiş a făcut parte din delegaţia ce a prezentat ACTUL UNIRII M.S. Regele Ferdinand, alături de Alexandru Vaida Voevod, Miron Cristea, Iuliu Hossu, membri ASTRA. În această ambianţă solemnă, Vasile Goldiş a rostit un impresionant discurs, accentuând ideea că Unirea românilor într-un singur stat este o pretenţie a istoriei şi o cerinţă a civilizaţiei omeneşti. „Această Unire este o cerinţă a istoriei, fiindcă Neamul Românesc de la zămislirea sa şi până astăzi a rămas unul şi etniceşte nedespărţit, posedând în aceleaşi margini geografice pământul Daciei lui Traian… Dar Unirea tuturor românilor într-un singur stat  este totodată şi o pretenţiune a civilizaţiunii omeneşti. Progresul acestei civilizaţiuni omeneşti pretinde comuniunea naţiunilor într-o unire de ordin social superior care să asigure libertatea şi dreptatea deopotrivă pentru toate naţiunile mici şi mari….”
Redacţia revistei Transilvania, organul oficial al ASTREI, a marcat acest istoric eveniment printr-un editorial: „Prin hotărârea epocală, adusă în 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia, de a ne împreuna pentru toate timpurile cu fraţii noştri de peste Munţi, s-a înfăptuit visul de veacuri al Neamului nostru, s-a dat cea mai firească soluţie năzuinţelor noastre politice. De aici înainte Românimea din aceste părţi nu va mai fi un vas mânat de valuri şi ameninţat în fiecare clipită de furtunile duşmane, ci, împreună cu fraţii din celelalte ţinuturi, în care ne-a sădit marele Traian, va forma o stâncă puternică, destoinică a ţinea piept cu toate valurile şi cu toate furtunile, şi care-şi va ridica falnic creştetul său în mijlocul talazurilor, privind cu încredere la orizontul ce se deschide senin înainte-i. De aici înainte Neamul nostru, liber de cătuşile ce-l ţineau înlănţuit până acum, se poate dezvolta neîmpiedicat pe toate terenele şi poate dovedi lumii cu cât este în stare a contribui la progresul general al omenirii, în urma însuşirilor preţioase cu care e înzestrat.”
Din CONSILIUL DIRIGENT al Transilvaniei, Banatului şi ţinuturilor româneşti din Ungaria, Marele Sfat, înfiinţat la Sibiu în 9 decembrie 1918, investit cu puteri de guvernare, legislative şi executive, condus de Iuliu Maniu, şi membru ASTRA,  au făcut parte şi alţi membri de seamă ai ASTREI: Vasile Goldiş (vicepreşedinte), Octavian Goga, Onisifor Ghibu, Ioan Lupaş, Valeriu Branişte, Silviu Dragomir, Iuliu Moldovan, Tiberiu Brediceanu. Toţi membrii săi s-au implicat cu răspundere şi responsabilitate în luarea deciziilor de guvernare, până la desfiinţarea acestui organism în 1920.
După Marea Unire, ASTRA şi-a reluat şi reconsiderat activitatea, remarcându-se  prin numeroase activităţi. Amintim, spre exemplu, participarea unei delegaţii de 800 de oameni, conduse de preşedintele Vasile Goldiş – etichetate lăudabil ca fiind „oastea culturală a Ardealului” - la Serbările Înfrăţirii de la Bucureşti, 1924, cu concerte, conducte folclorice şi demonstraţii sportive. Amintim, de asemenea, organizarea, la iniţiativa lui Vasile Goldiş, a Centenarului Avram Iancu, 1924, la Ţebea, Câmpeni, Vidra de Sus, Cluj, Baia de Criş, la care au participat M.S. Regele Ferdinand, Regina Maria, Alteţe Regale, înalţi prelaţi, oameni de cultură din România întregită.  Congresul Cultural al ASTREI, organizat în 1930 de acelaşi inimos patriot Vasile Goldiş, a hotărât că, în condiţiile României întregite, ASTRA trebuie să-şi adapteze politica culturală şi să continue în noile condiţii.  

Prof.univ.dr. Elena MACAVEI






comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

marquardt

jidvei

fmct

Thyssenkrupp System Engineering GmbH

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
Covoare
turboclima
Licitatie publica

accentmedia