Tribuna
2020-Anul Iorga, anul sămănătoriştilor (II): Ce idealuri să mai avem?
Marius HALMAGHI
1606 vizualizari
2020-Anul Iorga, anul sămănătoriştilor (II): Ce idealuri să mai avem?
- Cum a fost botezat Eminescu? - ZIUA CULTURII NAŢIONALE! - planeta Eminescu şi "tinerii timpului nou”?

Continuăm reproducerea articolului „Uniţi”, prezentând viziunea poetului tribunist George Coşbuc, la începutul sec. XX: «Cîtă luptă au trebuit să ducă ei pentru naţionalizarea bisericii pe vremea aceea întunecată, când cea mai grea a lor trudă era să dovedească şi să convingă pe Greci şi pe Sârbi că nu este păcat a se cînta liturghii romîneşti. Luminarea poporului între cele bisericeşti şi „istoriceşti” era pentru ei o ţintă secundară, căci principala ţintă era să avem şi noi scriptura noastră romînească; şi nu numai pentru ţara în care trăiau scriitorii, ci pentru întreg neamul nostru. Aceste trei vorbe „întreg neamul nostru” revin cu o obositoare îndărătnicie la toţi scriitorii vechi, aceste trei vorbe le apăsa sufletul şi le strîngea inima. De ce aveau în condeiu oamenii aceia necontenit neamul şi iarăşi neamul „nostru” romînesc? Îl aveau în inimă. Îl voiau „slăvit” şi „unit” ei „întru toate ale sale” şi cu mintea şi cu sufletul şi cu inima, şi prima condiţie li s’a părut – pe dreptul – unificarea şi fixarea limbii. Idealurile şi ţinta vechilor noştri scriitori au fost firul roşu şi al scriitorilor din generaţiunile anterioare. Dar ei au mai urmărit şi alte idealuri: Renaşterea politică a ţărilor romîneşti, Unirea Principatelor, în urmă scăparea de sub epitropia Turcilor şi ridicarea României la rangul unei puteri. Dar firul roşu, în zilele noastre e rupt. Poate nu e rupt, dar nu-l vedem. Ori mergem tot după fir, şi nu băgăm de seamă? Idealurile urmărite, încă de la începutul literaturei noastre, s’au împlinit în parte. Limba, mai puţin ori mai mult – ni s’a unificat: biserica ne este naţională şi independentă; o unitate culturală a tuturor Romînilor există – sau nu există, după măsura cu care vreai să măsori; Principatele s’au unit într’un regat liber şi ne-am întemeiat un stat şi o dinastie. Ce idealuri să mai avem? Fără idealuri nu e luptă, şi fără luptă nu e nici literatură. Şi neavând un ideal, noi ne apucăm acum să deslegăm ce-au legat părinţii noştri. Ei s’au străduit să adune, ne-au lăsat pământul ţării pe care l-au apărat prin veacuri de nesfîrşite războae, ne-au lăsat putinţa de a ne desvolta ca să ajungem unde am ajuns, şi ne-au lăsat un început de literatură cu adevărat românească şi scoasă din sufletul nostru. Noi ar trebui acum să mergem pe urmele lor, să nu risipim ce au adunat ei şi să năzuim a ne lumina poporul ca să’l avem unit şi tare. Dar, dacă în multe lucruri noi facem alt-fel de cum au făcut ei, hotărît e, că în literatură mergem de-a dreptul împotriva lor. Am rupt firul tradiţiilor, ne batem joc de credinţa strămoşilor, luăm în deşert instituţiunile ţării şi aşezămintele ei, rîdem în pumni de aspiraţiunile naţionale şi importăm în literatură – în altarul vieţii sufleteşti a noastre – cîte şi mai cîte bolnave idei şi cu totul străine spiritului romînesc. „Să nu risipim ce-au adunat părinţii noştri, dacă nu putem înşi-ne noi să mai sporim averea; şi dacă nu putem spori lumina, să năzuim a o răspândi în popor tot mai mult aceea pe care o avem.” Iată idealul nostru, întru toate manifestările vieţii, dar mai ales în literatură. Până se va ivi un altul şi poate împrejurările politice să ni-l apropie, acesta trebue să ne fie cel mai apropiat de inimă. G.Coşbuc.» Istoricul Nicolae Bălcescu afirma că “istoria este cartea cea mai de seamă a neamului”, gândindu-se la dublul rol al acesteia: “educarea propriului neam, înarmarea lui spirituală care să-i ofere certitudini şi încredere şi respingerea atacurilor venite de afară.” În fiecare an - la 15 ianuarie - toţi românii sărbătoresc “Ziua Culturii Naţionale”, o zi în care contemporanii ar trebui să cunoască cugetarea preşedintelui Academiei Române, prof. dr. Ioan Aurel Pop:

Românii au dăinuit până acum, fiindcă şi-au apărat mai mult limba decât viaţa”!

În revista “Sămănătorul” (anul I, nr. 6) a apărut articolul “Cum a fost botezat Eminescu (n.a: Notiţă biografică din broşura “Amorul în poeziile lui Eminescu” de d. Miron Nicolescu). Reproducem articolul integral: «Doamna Constanţa de Dunca Scheianu povesteşte următoarele: Era în ziua de Sf. Constantin, părinţii mei şi dna Balş voiau să fie singuri în acea zi, singuri cu tristele lor amintiri; pentru acea zi, eu şi cu Muţi (fiul d-nei Balş) hotărîsem botezul copilului d-lui Eminovici (n.a: Tatăl poetului, unul din cei patru-spre-zece administrator ai moşiei Dumbrăveni, proprietatea familiei Balş), un botez plăsmuit de noi, cari eram copii ca de 4-5 ani. La 11 ore, 21 Maiu 1849, eram gata, amîndoi purtam haine negre, însă gulere albe; purtam haine negre căci murise Constantin Balş, tatăl lui Muţi. Mergem în acea casă mică, joasă, însă sclipitoare prin curăţenia ei, păreţii erau văruiţi cu alb, perdelele albe şi dese, erau lăsate în jos. În casă mult miros de sulcină, la dreapta două mari divanuri cu velinţe roşii şi verzi, ţesătură de casă. Intrînd, dăm cu ochii de Eminovici, tatăl, care ne zice: “Iată-vă finul, botezaţi-l! iar mama adăugă: botezaţi-l! dar vă rog nu-l deşteptaţi!” Cum aveam de gînd să-l botezăm, nici noi nu ştiam, ba chiar nici visam. Priveam noul născut de departe şi cu mirare. Muţi era de tot uimit, el care nu văzuse încă copil mic, de odată un sunet străin, un plîns necunoscut, o mişcare în leagăn şi băeţelul deschise ochii. Muţi rămase electrisat. Apoi, repede la leagăn, sare, strigă, se extasiază şi deschide o cutie de cristal roşie. Sfîr! Sfîr! Un nor de fluturi sboară peste noul născut şi eu, ca să nu rămîn îndărăt, arunc peste prunc toate florile mele. Ce făceau cei-l’alţi nu ştiu; dar Muţi şi eu eram plini de bucurie, de entusiasm, de conştiinţa marelui nostru act împlinit. Am plecat, spune d-na Dunca, uitînd să dăm nume finului botezat de noi cu fluturi şi flori. Numele însă l’a primit de la alţii. Un nume ce-l ştiu cu toţi, ce nu-l va uita nimeni, un nume scump Romînilor, nemuritorul nume de Mihail Eminescu.» 

Astăzi, fiecare tânăr român ar trebui să ştie că, la un secol de la stingerea din viaţă a poetului naţional roman, UNESCO a declarat anul 1989 (“anul revoluţiei române”) - “Anul Internaţional Eminescu”, acelaşi for desemnându-l și poetul anului 2000! Ştiaţi că, în 2009, Guinness Book of Records a omologat “Luceafărul” (98 strofe) ca cel mai lung poem de dragoste din lume? Ştiaţi că undeva în Univers, există şi o planetă Eminescu – în catalogul planetelor mici (“Minor Planet”) -, N.A.S.A. numind cu numele Eminescu şi un mare crater de pe planeta Mercur (125 km)?

În lucrarea “Oameni cari au fost” (metaforic numită în prefaţă”: “Carte despre morţi, fiind de faptun imn emoţionant închinat vieţii”), Nicolae Iorga intitula un capitol: “Eminescu şi generaţia de astăzi. Cu prilejul unei cărţi nouă” (n.r.: în nota de subsol se preciza că a apărut cartea lui Ioan Scurtu, Mihail Eminescu’s Leben und Prosaschriften, Liepzig, 1903; 158 pp … E cea dintîi bună biografie a unui scriitor român).

Reproducem selectiv: «E un lucru hotărît astăzi că fiecare generaţie, fiecare “rînd de oameni”, cum se zicea odată şi în scris, şi se zice astăzi numai în graiul neprefăcut al ţărănimii, vede altfel lumea, judecă altfel, în problemele de căpetenie ca şi în lucrurile mici, şi are, pentru oameni şi natură, o simţire deosebită. Logica de evoluţie ce se află în orice proces de cultură şi felul particular în care generaţiile se pregătesc pentru viaţă cer această necontenită prefacere. Faima ca şi felul de înţelegere ale unui scriitor cresc sau descresc şi se preschimbă în această frămîntare de idei şi sentimente nouă a unor mulţimi omeneşti înnoite. Măruntele articole de modă intelectuală pierd orice căutare, şi fabricanţii lor îşi îneacă, într-un faliment definitiv, reputaţia. Operele mari şi trainice pot să aibă o eclipsă, o întunecare, ce corespunde cu o încetineală sau o oprire în mersul civilizaţiei naţionale, dar lumina lor călăuzitoare tot învinge la sfîrşit. (…)





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

Pastravaria Laita

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
Licitatie publica

accentmedia