Tribuna
2019-anul tribuniştilor (XVI):
Marius HALMAGHI
1705 vizualizari
2019-anul tribuniştilor (XVI):
„mi-ar fi ruşine a ieşi între oameni cu titlul de comite ...” - conservatismul sănătos - a păstra caracterul românesc şi ortodox al urmaşilor săi!

Fiii preotului Constantin Mocioni s-au afirmat ca mari comercianţi, înnobilarea lor şi întemeierea celor două linii nobile afirmându-i ca un «factor politic, bisericesc, cultural şi economic în viaţa şi istoria Românilor din fostul Regat al Ungariei. Ei au contribuit la cristalizarea destinului istoric al neamului nostru. Pe lângă imperativul sângelui şi educaţiei ei au avut şi aceste circumstanţe norocoase (...) prin avere şi educaţia aleasă, primită în familie şi în şcoală, se ridică pe o treaptă socială şi culturală excepţională pentru marea familie de ţărani a neamului românesc, cu preoţii şi puţinii ei cărturari şi intelectuali, ieşiţi din pătura de jos, săraci şi umiliţi, în Ungaria de altădată. Concomitent cu această situaţie materială şi socială, ridicarea, la sfârşitul secolului al XVIII-lea, a ambelor linii ale familiei în clasa privilegiată a nobililor, împrumută membrilor ei un prestigiu şi o importanţă în viaţa politică şi economică a poporului român (...).În anul 1865, când contele Zichy, cancelarul aulic al Ungariei, comunică – printr-un prieten al familiei (notă autor: Vincenţiu Babeş) – intenţiunea sa de a propune împăratului Francisc Iosif ridicarea membrilor familiei Mocioni la rangul de conţi, titlu care conferea şi demnitatea de membru de drept în „Casa Magnaţilor” (senatul ungar), Andrei Mocioni îi răspunde: „Spune-mi să-mi redeie cel puţin pacea, dacă nu-mi poate restitui încrederea ce mi-a răpit-o cei de sus”, iar fratele lui, Antoniu, declară: „Cei de sus ne cred netrebnici sau nebuni şi nu ştiu că mi-ar fi ruşine a ieşi între oameni cu titlul de comite (Graf) pe cât timp ţine mizerabila situaţiune de astăzi a naţiunii române”. De fapt, niciun vlăstar din generaţia luptătoare şi istorică a Mocioneştilor n’a primit decoraţii şi distincţii, ranguri şi titluri dela Împăratul Austriei şi Regele apostolic al Ungariei, Francisc Iosif. Conservatismul sănătos al Mocioneştilor şi puternica lor conştiinţă ortodoxă au rezistat, cu toate relaţiile de înrudire cu familii străine, maghiare, sârbeşti şi germane, tuturor ispitelor şi ocaziunilor de înstrăinare de neam şi ortodoxie. Nu i-a captivat nici puternicul curent de maghiarizare şi de contopire în naţiunea etnică ungară, ce prindea în mrejele sale mai ales familiile fruntaşe şi intelectuale ale naţionalităţilor, unele total lipsite, iar altele cu prea puţine aşezăminte pentru desvoltarea şi afirmarea culturii lor naţionale. (...)»

Alexandru Mocioni a fost un susţinător constant al Bisericii Ortodoxe Române, în gândirea lui văzând biserica ca o instituţie cu înaltă chemare, istorică, sacră şi morală şi o mare responsabilitate în faţa istoriei. Reproducem din lucrarea „Personalităţi marcante ...” (Maria Berényi): «Colaborator apropiat al mitropolitului Andrei Şaguna, Alexandru Mocioni a fost mereu în primele rînduri ale apărătorilor cauzei Bisericii ortodoxe române din vestul Carpaţilor, dîndu-şi aportul la redactarea Statutului şagunian în spirit democratic. Ca membru permanent în (...), în congresul naţional bisericesc al Mitropoliei Sibiului, cu prestigiul, experienţa şi cu posibilităţile sale materiale, el a fost sprijinitorul convins al Bisericii. Despre misiunea ei şi-a spus convingerile, în cuvîntările prilejuite de comemorarea lui Şaguna în 1898, la congresul naţional bisericesc din anul următor, la instalarea mitropolitului Meţianu în 1899 şi în lucrarea sa „Religie şi ştiinţă”, publicată în 1905. Donează pentru construirea bisericii catedrale din Sibiu 60.000 coroane de aur, sumă impresionant de mare. Mult a contribuit Alexandru Mocioni şi la susţinerea şi asigurarea drepturilor enoriaşilor români ai bogatei şi frumoasei Biserici Ortodoxe Greco-Valache din Pesta. După decesul preotului român al acestei biserici, Ioanichie Miculescu, la finele anului 1887, majoritatea grecilor – maghiarizaţi – au hotărât, în adunarea parohială din 6 februarie 1888, eliminarea limbii române, în care se făceau serviciile divine din două în două săptămâni, şi numirea unui preot de naţionalitate macedoromână, care să slujească numai în limba greacă. Ministrul Cultelor a aprobat această hotărîre, fără a mai asculta forul bisericesc competent. În faţa acestei nedreptăţi, Al. Mocioni s-a înfăţişat în fruntea unei delegaţii, compusă din fruntaşii români din Budapesta: (...), la împăratul Francisc Iosif, şi a cerut respectarea ordinii de drept, (...) Suveranul a promis reexaminarea acestei chestiuni dar ministrul maghiar a respins din nou cererea românilor. (...) Pentru a păstra caracterul românesc şi ortodox al urmaşilor săi, Alexandru Mocioni a impus, în vara anului 1901, tuturor membrilor familiei sale o convenţie: „Dorinţa mea este ca voi să luptaţi pentru susţinerea şi înflorirea familiei şi să păstraţi în toate împrejurările caracterul ei tradiţional, naţional şi confesional. Acei membri ai familiei, cari ar nesocoti aceste obligamente, să fie excluşi din sînul ei asemenea ramurilor uscate. Descendenţii de sex bărbătesc îşi vor ţinea drept datorie necondiţionată, ca toţi copiii lor, fără deosebire de sex, să fie botezaţi şi crescuţi în sînul bisericii ortodoxe. În cazul unor căsătorii cu persoane de altă confesiune creştină, să se pretindă ca o condiţiune „sine qua non” trecerea acestora la biserica noastră. Dacă s-ar întîmpla ca între descendenţii de partea bărbătească să fie vreunul care într-atîta s-ar uita de datorinţele sale, încît din ori şi ce cauză s-ar lepăda de biserica sa, sau nu ar insista, ca confesiunea greco-orientală să fie religiunea copiiilor săi, - un astfel de apostat să fie privit ca atare şi de ceilalţi membri ai familiei şi ca unul exclus din sînul familiei să piardă beneficiul moştenirii favorizate, rezervată descendenţilor de sex bărbătesc” (...)

Scopul întregii sale activităţi a fost rezolvarea problemei naţionale a românilor din Transilvania. S-a opus înaintării Memorandului românilor din Transilvania la Curtea imperioală, în 1892, spunînd că nu este momentul oportun pentru aşa ceva şi, mai ales, că nu se poatepîrî regele la împărat”, fiind vorba despre aceeaşi persoană. Dar a sărit în apărarea memorandiştilor, atunci cînd aceştia au fost întemniţaţi la Vác şi la Seghedin. În vara anului 1892, a fost invitat personal şi a fost primit la Castelul Peleş de către regele Carol I, iar cei doi s-au consultat despre problemele românilor din Transilvania şi despre căile de soluţionare a lor. Nu dispunem de nici o informaţie despre conţinutul discuţiilor, care s-au purtat la Peleş între Carol I şi Alexandru Mocioni, deoarece ambii au păstrat o tăcere strictă în acest sens.

Avem doar mărturia lui Eugen Mocioni, fratele lui Alexandru, care îi spunea lui Teodor Botiş, că toată viaţa Alexandru n-a vrut să-i vorbească despre cele discutate cu Carol I, spunînd că sînt probleme prea importante ca să le poate divulga, dar că rezultatele se vor vedea cu timpul. În anul 1894, cu ocazia procesului Memorandumului – deşi anterior se pronunţase, alături de alţi politicieni, împotriva înaintării memoriului Curţii vieneze, socotind că în acel moment nu era oportună – Alexandru Mocioni a cerut întregului popor român să-şi afirme solidaritatea cu semnatarii săi. Aceasta, fiindcă guvernul maghiar a socotit de cuviinţă să aducă în faţa instanţei de judecată pe cei ce solicitaseră, în numele milioanelor de români din Transilvania şi Banat, tratament nediscriminatoriu pentru toate naţionalităţile din imperiu.

Lucru pretins de Alexandru Mocioni, încă în 1872, cu următoarele cuvinte: „Pentru politica aceasta îndreptată adeseori în contra noastră (...) nu naţiunea maghiară, ci numai şi numai partida guvernamentală poate să fie responsabilă. De aceea, lupta noastră politică are să fie îndreptată numai în contra acestei partide, dar nicicînd în contra naţiunii maghiare, cu care în cele din urmă avem în toată privinţa interese solidare.”» (va urma)





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

marquardt

jidvei

Sibiul de odinioara

fmct

Comunicat de presa smart city parking

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
Covoare
turboclima
Licitatie publica

accentmedia