logo
2018-MAREA UNIRE şi Tribunismul (XIV): A fi ungur este o nevroză colectivă- Istoria justifică orice - imperiul minciunii adevărate - Autoportretul optimist al naţiunii!
Marius HALMAGHI
1274 vizualizari
2018-MAREA UNIRE şi Tribunismul (XIV): A fi ungur este o nevroză colectivă- Istoria justifică orice - imperiul minciunii adevărate - Autoportretul optimist al naţiunii!

Comentator politic şi scriitor de vârf al Europei, Paul Lendvai cunoaşte bine istoria intracarpatică, mama sa (Edith) fiind născută în Ocna de Jos (sat în Praid, Ţinutul Sării, jud. Harghita) iar tatăl la Kosice (Ungaria). Lendvai cunoaşte bine şi maghiarii care "în Europa - abstracţie făcând de albanezi - formează poporul cel mai solitar, cu o limbă şi o istorie unică în felul ei, cu greu poate fi pus la îndoială. Arthur Koestler, care visa ungureşte, dar îşi scria cărţile în nemţeşte, mai târziu în englezeşte, a spus odată: "Poate că prin această singurătate excepţională se explică intensitatea ciudată a existenţei sale. A fi ungur este o nevroză colectivă"". Continuând, Paul Lendvai îl prezintă pe ""genial-maniacul" istoric contemporan István Horvát (1784-1846)… creaţia mitologico-istorică a lui Horvát a întrecut de departe chiar şi fantezia cronicarilor medievali. Cărţile lui despre istoria străveche a ungurilor şi prelegerile lui universitare au înflăcărat o întreagă generaţie. Pornind de la unele cuvinte cu sunet asemănător, el i-a căutat pe strămoşii maghiarilor în Persia, Grecia şi Italia. El a afirmat că şi Adam şi Eva au vorbit ungureşte în paradis. Că Homer şi Hercule au fost de fapt maghiari era ceva ce pentru el se înţelegea de la sine. Ungurii străvechi - spunea el - erau aşa de uriaşi încît li se spunea "giganţi" şi "titani". (…) "Istoria este imperiul minciunii adevărate" a scris Antal Szerb (...) Faptul că acest om a fost între 1823 şi 1845 profesor universitar la Pesta şi că aceste absurdităţi întâlneau şi urechi receptive "spune ceva despre autoportretul optimist al naţiunii" (…) Şi exact acest optimism "a pregătit atâtea uluitoare decizii greşite ale generaţiei care venea".(...) Cînd citeşti discursurile politicienilor unguri de prim-plan sau articolele de fond şi lucrările de istorie elaborate în această perioadă de după compromis (n.r.:1867) unele fraze amintesc de felul în care Paul Valery avertiza asupra pericolului unei seducţii prin istorie: "Istoria este produsul cel mai periculos pe care l-a elaborat chimia creierului uman … Acest produs predispune popoarele la reverie, le ameţeşte, le dă iluzia unui trecut, le supralicitează reflexele, le ţine cu rănile deschise, le tulbură liniştea, le îmbolnăveşte de grandomanie sau de mania persecuţiei şi face ca naţiunile să devină încrîncenate, brutale, insuportabile şi vanitoase … Istoria justifică orice. Ea nu clasifică absolut nimic, căci nu există nimic care să nu poată fi documentat cu ea.""

Simbol al revoluţiei ungare, Kossuth era "un orator strălucit, care, cu glas catifelat şi gesturi teatrale, când tunător şi cu patos exagerat, găsea în permanenţă rapid şi instinctiv drumul spre inimile publicului. Adversarii săi de la Viena şi Pesta, mai ales aristocraţii conservatori, chiar şi Szechenyi, erau din ce în ce mai îngrijoraţi de influenţa crescândă a lui Kossuth. Odată, într-o convorbire foarte personală cu Sechenyi, Metternich (n.r.: omul care conducea imperiul austriac) a spus că guvernul a făcut patru greşeli faţă de Kossuth: l-a băgat la închisoare şi apoi l-a lăsat totuşi liber, i-a dat un ziar şi apoi i l-a luat. Ce-i de făcut? "Să-l utilizaţi sau să-l spânzuraţi" a fost răspunsul prompt al lui Sechenyi."

Ascensiunea lui Kossuth şi evoluţia lui ulterioară e prea puţin cunoscută de români: de la un "periculos ziarist" , arestat şi acuzat de rebeliune şi înaltă trădare, avocatul de 35 de ani "un tînăr … cu un talent stilistic şi retoric unic în felul lui, a devenit victimă pretutindeni cunoscută a samavolniciei. Arestarea lui a fost interpretată ca semnal până departe vizibil al noului curs al politicii duse de Viena faţă de Ungaria. Urmarea a fost o furtună de proteste în întreaga ţară (…) detenţia a fost pentru Kossuth o experienţă foarte rodnică. În cazarma de la Buda … s-a ocupat mai ales cu operele lui Shakespeare, a făcut o traducere parţială a lui Macbeth (…) şi-a însuşit aşa de bine limba engleză încît mai târziu în exil şi-a vrăjit ascultătorii englezi şi americani la fel de uşor ca pe compatrioţii din Ungaria.". Idealizarea revoluţiei ungare din anii 1848-1849 şi transformarea lui Kossuth în erou naţional, de întreaga societate maghiară, se datorează talentului oratoric, fiind onorat - încă din timpul vieţii - în Marea Britanie şi Statele Unite, bustul său de bronz amplasat în Capitoliul Statelor Unite având inscripţia: "Părintele democraţiei maghiare, omul de stat maghiar, Freedom Fighter, 1848-1849".

Slavici a cunoscut, încă din copilărie, revoluţia românească din Transilvania (capitularea armatei maghiare având loc la Şiria, la 13 august 1849 - toţi şirienii fiind conştienţi de importanţa evenimentului istoric). La câteva decenii de la revoluţiile care au bulversat imperiul habsburgic, privirea retrospectivă a generat noi idei de acţiune şi emiterea de concepte politice pentru îmbunătăţirea situaţiei românilor şi-n general a popoarelor nemaghiare, afectate de naţionalismul exacerbat al ungurilor. Imaginea lui Kossuth a fost constant combătută în paginile Tribunei, multe articole fiindu-i dedicate atât lui cât şi guvernelor maghiare care îi continuau metodele; Kossuth fiind considerat principalul vinovat de distrugerea relaţiilor dintre unguri şi români, şi-n general cu comunităţile nemaghiare.

Încă de la venirea sa la Tribuna, Slavici a exprimat o idee susţinută de mulţi intelectuali români, exprimată sintetic de istoricul şi economistul Costin Murgescu (1919-1989) în lucrarea: "Drumurile unităţii româneşti - Drumul oilor - drumurile negustoreşti". Costin Murgescu îi prezintă pe păstorii plaiurilor româneşti ca "autentici aristocraţi ai libertăţii, moralei şi credinţei de neam, unirea provinciilor române fiind făcută de aceştia pe "DRUMUL OILOR" - "drum al continuităţii poporului român în spaţiul său istoric carpato-dunărean". El relua o idee lansată de Dimitrie Cantemir care scria că oamenii din ţinuturile Carpaţilor "nu ascultă de nici un boier şi alcătuiesc un fel de republică", oierii români având un rol decisiv în "omogenizarea continuă a naţiunii până la actul final care a consemnat acest proces, în 1918.

Explicând enigma "fenomenului japonez", prin strategia seculară adoptată în sec. al XIX-lea ("pe când ţările europene făceau una după alta revoluţii în 1848, Japonia pregătea licealizarea întregii populaţii"), Costin Murgescu prezintă viitorul ca fiind al unei societăţi culturale, care a trecut prin societatea agrară, industrială şi tehnico-ştiinţifică. Societatea agrară românească s-a dezvoltat continuu pe drumurile unităţii româneşti, artere comerciale între Ardeal, Ţara Românească şi Moldova, pe ele edificându-se cele mai importante târguri şi oraşe ale României, acestea transformându-se treptat din "centre de negoţ şi economice în centre ale culturii, diplomaţiei, politicii dar şi ale credinţei ortodoxe".

În cap. "Costin Murgescu sau fascinaţia interdisciplinarităţii" se prezintă cele trei moduri de a face istorie (după Nietzsche): "prima ar fi metoda "monumentală", practicată de cei lipsiţi de discernământ, care mitizează şi chiar mistifică trecutul, colecţionând modele preluate cu evlavie naivă; a doua este metoda "tradiţionalistă" sau "anticarială", arhivistică a factologiei reci, acumulării de date fără comentarii sau problematizări; iar, în fine, a treia, cea acceptată de filozof, este metoda "critică" prin care Nietzsche înţelege un fel de actualizare a istoriei, o înţelegere a trecutului din perspectiva semnificaţiei lui pentru prezent, chiar un fel de adaptare a acestuia la orizontul vieţii, a mentalităţii vii, (...) a celor care practică respectiva metodă. Când e văzut în mod critic, trecutul nu mai e în nici un caz idolatrizat pentru valorile lui, ci, dimpotrivă, privit cu cruzime, chiar dacă eliberarea totală de el este imposibilă" (va urma)





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

kogalniceanu

smeralda

marquardt

artmania

sounds

Vacanta Eurotrip
espressor
sport
info
filarmonica
Licitatie publica

accentmedia