logo
2018-MAREA UNIRE şi Tribunismul (VII):
2018-MAREA UNIRE şi Tribunismul (VII):
Literatul, actor şi spectator! - Căile vieţii! – Dacă marii stăpânitori se sbuciumă… mulţimea de ce se luptă şi înfruntă primejdii?

Membru al Junimii, Slavici a înfiinţat la Sibiu - prin „Tribuna” - un centru cultural românesc, promovând creaţiile populare (baza literaturii române), modelul publicistic fiind ”Convorbiri literare” şi „Dacia literară”. Să-l redescoperim pe Slavici în eseul ”Muguri şi floare.” apărut în Tribuna Poporului nr. 41 din 2/14 martie 1897: «Ne place nouă oamenilor să vorbim în pilde şi-‘n asemănări, să ne jucăm în gândul nostru cu valurile mării, cu fulgerii din nouri şi cu stelele de pe cer, şi dacă tinereţele sunt primăvara vieţii, primele încercări de producţiune poetică sunt mugurii, cele mai gingaşe semne ale acestei primăveri. Cum dau mugurii aceştia în floare? Ce fel e floarea lor? Trăim în lumea aceasta frământându-ne mereu, ca să ne dumirim, care e rostul sbuciumărilor prin cari trecem. De ce adică a trebuit să ne naştem şi de ce trebue să înfruntăm toate primejdiile, să ne luptăm cu toate nevoile şi să purtăm toate durerile vieţii?

Marii stăpânitori ai omenirii petrec nopţi în neadormire, încărunţesc fără de vreme sub povara grijilor mari, răsplătesc cu mâna largă virtutea, lovesc fără de milă păcatul, poartă răsboaie sângeroase şi răsbesc prin mii de primejdii - numai şi numai pentru ca să aibă în sufletul lor mulţumirea de a fi înfrânat, pe o clipă, pornirile cele rele ale oamenilor, pentru ca toţi să poată trăi în pace şi fiecare să şi urmeze lucrarea în tihnă. Îi binecuvintează plugarii, cari trag nesupăraţi de nimini, brazda în pământul lor. Îi bine-cuvintează meşteşugarii cari muncesc cu nădejde de câştig. Îi bine-cuvintează neguţătorii, cari străbat în toată libertatea ţări şi mări. Îi bine-cuvintează oamenii de ştiinţă, cari, feriţi de grijile zilnice, pot să se piardă cu totul în scrutarea lucrurilor din lumea aceasta şi să afle în ce fel şi chip omul poate să-şi înfiază stăpânirea asupra lumii si să-şi uşureze traiul. Îi bine-cuvintează, mai presus de toate, marea mulţime a celor lipsiţi de averi, cari pot mai uşor să-şi agonisească prin munca lor pânea de toate zilele, şi nenorociţii, cari găsesc adăpost şi ajutorare.

E frumos, afară din cale să-'ţi gândeşti oamenii trăind împreună ca firele de iarbă în câmp şi urmându-şi căile vieţii, ca stelele pe cer, fără de împedicare. E frumos, dar nu e destul. Dacă marii stăpânitori se sbuciumă, pentru-ca mulţimea cea mare să-şi poată urma lucrarea în pace, mulţimea de ce se luptă şi înfruntă primejdii?

Aleargă omul în lumea aceasta, osteneşte se luptă şi înfruntă primejdii, pentru ca să poată avea din când în când câte o clipă de repaos sufletesc, în care se uită pe sine cu miseriile propriei sale vieţi şi se perde în privirea lumii.

Aceste clipe de uitare de sine sunt rodul vieţii, singura fericire ce putem găsi în lumea aceasta, răsplata, pe care toţi, desus de la Împërat până jos la cerşitor, o caută prin sbuciumările vieţii. Fericiţi aceia, cari pot să găsească ei înşişi prin sine acest rod al vieţii, căci pentru dânşii miseriile sunt partea numai rar băgată în seamă a traiului pământesc. Mai fericiţi însă aceia, cari pot să-l găsească şi pentru alţii, să ne fure ochii, să ne adimenească, să ne pună în uimire, să ne încânte, să ne scoată din noi înşi-ne şi să ne înalţe mai presus de miseriile vieţii. Ce oare ne-ar îndemna să trăim In lumea aceasta şi să dorim cu însetare ziua de mâne, dacă n'ar fi acest rod al vieţii, şi arta, această floare a vieţii omeneşti? De aceea ne simţim mângâiaţi, când vedem tinerimea avântându-se spre poesie. Ioan Slavici.»

Tribuniştii au apreciat stilul şi opera scriitorului Guy de Maupassant (1850-1893), contemporan cu ei, acesta fiind și autorul cugetării: „Timpul este un tămăduitor infailibil care vindecă fără niciun leac rănile sufletului.”

Noţiunea de “literat” reprezintă – în toate timpurile – persoana care se ocupă cu literatura, scriitorul sau omul de litere. Fin analist al psihologiilor personajelor - şi a mediilor în care acestea evoluează - Maupassant este considerat un reprezentant al naturalismului francez (alături de Emile Zola), “demn urmaş al lui Gustave Flaubert”.

În cotidianul Tribuna (Arad) nr. 30 din 10/23 februarie 1904 apărea pe prima pagină eseul “LITERATUL. După Guy de Maupassant., din care reproducem selectiv: «Să nu ne invidieze, să ne plângă, căci, iată în ce, literaţii se deosebesc de semenii lor: La el nici un sentiment comun nu există. Tot ce vede bucuriile sale, plăcerile, suferinţele şi desnădăjduirile sale, devin de-odată obiecte de observaţie. El analisează, fără voia lui, inimile figurile, oamenii, intonaţiile. De-odată ce a văzut ceea-ce a văzut, îi trebue motivul! El nu are un elan, un strigăt, o sărutare, liberă; nici una din acele mişcări instantanee, pe care s’o facă, fără a şti, fără a cugeta, fără a înţelege şi a-şi da seama după aceia. Dacă suferă, el notează durerea sa şi o orîndueşte în minte; el îşi zice, reîntorcându-se de la cimitir, unde a lăsat pe acela sau aceea ce a iubit mai mult în lume: „E ciudat aceea ce am resimţit; a fost tocmai ca o beţie...”. Şi apoi îşi aduce aminte toate amănuntele, de înfăţişarea vecinilor, de gesturile, durerile şi figurile înşelătoare, de mii de lucruri mici, neînsemnate; de observaţiunile artistice, (…) o mulţime de lucruri pe care un om cu minte care ar fi suferit din tot sufletul, din toată inima, cu toată puterea sa, nici nu le-ar fi luat în seamă. El însă a văzut tot, a reţinut şi a notat tot, fără voia lui, pentru-că înainte de toate e un literat şi pentru-că, el are spiritul întocmit astfel încât resfrângerea lucrurilor la el, e mai vie, mai naturală pentru a zice astfel, aşa că la prima sguduitură, ecoul e mai sonor ca sunetul primitiv. El pare a avea două inimi; una care însemnează, explică, comentează fie-care sensaţiune a vecinei sale, - inima supranaturală, comună tuturor; şi el trăeşte condamnat a fi totdeauna în toate ocasiile. un reflect a lui însăşi şi nu reflect al celorlalţi, condamnat a se primi, a simţi, a lucra, a iubi, a gândi, a suferi şi nici odată a gândi şi a iubi ca toată lumea, simplu, liber, fără a se analisa el însuşi, după fie-care bucurie şi după fie-care suspin. Dacă convorbeşte, cuvântul său pare adesea clevetitor, numai pentru-că gândul său e pătruzător şi desarticulează toate mijloacele de tărie ascunse, ale sentimentelor şi acţiunilor celorlalţi. Dacă scrie el nu se poate opri de a arunca ici şi colo, în cărţile sale, aceia ce a văzut, ce a înţeles şi ceia ce a ştiut; aceea fără excepţie pentru părinţi, pentru prietini, dând de gol cu o nepărtinire crudă, sufletele celor ce îi iubeşte sau i-a iubit; exagerând chiar, pentru a mări efectul, preocupat numai de opera sa, câtuşi de puţin de afecţiunile sale. Şi dacă iubeşte, - o femee, o cercetează scrupulos, ca pe un cadavru dintr’un spital.Tot ceia ce ea zice, ceia ce ea face, e numai decât cântărit, în acea delicată balanţă a observaţiunei, ce o poartă în el şi e orânduită apoi după valoarea sa documentară. Să se arunce de gâtul lui, într’un elan de iubire, necugetat, el va judeca mişcarea cu puterea sa dramatică, în dreptul oportunităţei sale şi tăcut va condamna-o dacă o va simţi înşelătoare sau rău făcută. Actor şi spectator a lui însă-şi şi a celorlalţi, el nu e niciodată afectator, numai aşa, ca toţi oameni de treabă cari trăesc, fără a lua toate în nume de rău. Toate în jurul lui devin de sticlă, inimile, - toate actele, toate intenţiunile ascunse şi el suferă de un rău ascuns, de un fel de dublare a spiritului, care face din el un ce speriat de răsunător, de pregătit, de complicat şi obositor pentru el însu-şi. Sensibilitatea sa particulară şi bolnavă îl schimbă într'un burduf, într’o figură fără piele, -vie, pentru care aproape toate sentimentele au devenit dureri. ...îmi amintesc zilele negre, când sufletu-mi mi-a fost aşa sdrobit de lucruri întrezărite o clipă, încât amintirile acestor inimi, trăesc în mine ca nişte răni. (…)»  (va urma)

Marius HALMAGHI



comentarii
1 comentarii

Selectam moderatori de anunturi. Primiti plata pentru fiecare anunt moderat. Trebuie sa verificati anunturile pe care alte persoane le posteaza, apoi sa le aprobati afisarea in sistem. Nu este necesara experienta. Va invatam noi totul. Cereti detalii la adresa de email: dan.scarlat68@yahoo.com
Dan
17.02.2018 20:44
82.79.164.139
Din aceeasi categorie
sevis

kogalniceanu

smeralda

marquardt

Gaudeamus

Vacanta Eurotrip
espressor
sport
info
filarmonica
carrefour
Licitatie publica

accentmedia