Tribuna
2018 - anul tribuniştilor (XIII): Dovada că valahii nu sunt de origine romană? - „Noua Românie” a lui Eftimie Murgu - Fraţi români, eu nu sunt nici nălucă, nici înşelător ...!
Marius HALMAGHI
1507 vizualizari
2018 - anul tribuniştilor (XIII): Dovada că valahii nu sunt de origine romană? - „Noua Românie” a lui Eftimie Murgu - Fraţi români, eu nu sunt nici nălucă, nici înşelător ...!

Eftimie Murgu a fost considerat un clarvăzător revoluţionar paşoptist, adevărat poliglot, vorbind fluent latina veche, maghiara, germana, greaca şi slavona. Istoria filozofiei româneşti ar trebui să-l recunoască ca un veritabil deschizător de drumuri, primii paşi în domeniu fiind remarcaţi de timpuriu. Apariţia cărţii germane „Dovada că valahii nu sunt de origine romană” – „Erweis, dass die Walachen nicht römischer Abkunft sind” (în 1823, la Halle), tradusă în limba română de sârbul Sava Tököli (la Buda – în 1827 - semnată S.T.) i-a determinat pe Damaschin Bojincă şi Eftimie Murgu să combată aceste defăimări prin care se punea la îndoială autenticitatea limbii şi a poporului român. În 1830, D. Bojincă răspunde în limba latină, iar E. Murgu în limba germană prin lucrarea „Wiederlegung” – „Combaterea dizertaţiei” - „Dovadă că valahii sînt urmaşii neîndoielnici ai romanilor”. La numai 25 de ani, tânărul Eftimie Murgu studia toată literatura istorică (circa 60 de cărţi, la care a avut accesul) pentru a se documenta riguros, în dorinţa de a respinge lucrarea de la Halle, prin dovezi istorice, filologice dar şi interpretări logice şi filozofice. Cercetătorul Maria Berényi prezintă în lucrarea „Personalităţi marcante în istoria şi cultura românilor din Ungaria (secolul XIX)” (Giula, 2013) argumentele: «Murgu dovedeşte că limba română este o limbă neolatină, deci scrierea chirilică este improprie şi neadecvată acestui caracter naţional al limbii române. El este un susţinător al culturii şi limbii naţionale, în tradiţia cărturarilor Şcolii Ardelene, preocupat în primul rând de probleme istorice şi filozofice. Susţine că identitatea naţională se defineşte prin limba, datinile, obiceiurile şi numele unui popor. Examinând aceste elemente, el aduce un spirit nou în argumentarea latinităţii limbii române. În ce priveşte asemănarea datinilor, obiceiurilor, portului, modului de viaţă, caracterului românesc cu cel roman, pe lângă cele invocate de Bojincă, Murgu aduce – în spiritul romantismului – ca un element nou, interesul pentru folclor, invocând muzica, jocul şi basmele populare ca dovezi ale identităţii naţionale proprii. (...) Impresionează, desigur, numărul mare de lucrări consultate, stilul avîntat, consecvenţa logică a argumentării, folosirea cu eficacitate a ironiei şi sarcasmului la adresa adversarului. Murgu declară că prin cartea sa vrea să restabilească adevărul: „Românii – zice el – nu caută nici glorie şi nici mărire prin aceea că se consideră romani, ci pur şi simplu adevărul”. (...) Cartea lui Murgu a avut un răsunet puternic. A fost citită, şi des citată şi de către străini, iar românii o considerau ca o faptă naţională, o carte scrisă pentru apărarea naţiunii române». Ca profesor la Academia Mihăileană (Iaşi) şi apoi la Colegiul Sf. Sava a avut o influenţă puternică asupra tinerilor din acea vreme. Printre elevii săi îi regăsim pe viitorii revoluţionari paşoptişti, Nicolae Bălcescu şi C.A. Rosetti, fiind prieten cu profesorul francez A. Vaillant, ei punând bazele unei societăţi secrete ce trebuia să militeze pentru independenţa ţării, să promulge o constituţie republicană şi să dea un nume nou ţării: „Noua Românie” (în 1840). Fiind expulzat la Sibiu, s-a stabilit la Lugoj, ca avocat. Istoria a reţinut discursul lui la „Adunarea Naţională” din Lugoj (15/27 iunie 1848), pe câmpul numit ulterior „Câmpul Libertăţii”, din care reproducem: «Fraţi români, eu nu sunt nici nălucă, nici înşelător, nici născut în palate, în leagăn de aur sau vison. Eu sînt născut ca voi din opincă – şi le-a arătat opincile în care era încălţat – sînt născut din opreg – şi le-a arătat brăcira tricoloră cu care era încins – şi sînt asemănarea voastră - şi şi-a arătat părul lung lăsat pe umeri în jos, aşa cum îl purtau atunci românii fără deosebire de provincie. Am aceleaşi dureri şi necazuri pe care le aveţi şi voi şi vreau să dobândesc, pentru voi, tot ceea ce vreţi şi voi”.». Din corespondenţa cu fostul său elev N. Bălcescu, la începutul revoluţiei am selectat pasajul: «M-am bucurat din inimă văzînd (...) că aţi isbutit a apuca cîrma ţării şi că libertatea a triumfat în ţară. Bine ar fi numai, cît se poate, să vă feriţi deocamdată de numirea de republică, că şi aşa tiranii se uită cu pismă la starea libertăţii de acum şi prejurul nostru este cu mult mai critic, decît să ne putem lăsa numai în seama oarbei întîmplări. Cea dintâia grije să vă fie, fraţilor, arma! Armată, cît mai degrabă, căutaţi să aveţi (...) În toată întîmplarea nu ar fi rău să păşiţi la oarecare legătură cu guvernul unguresc, că, însuşi supărat fiind de panslavismul meridional, a cunoscut că nu poate avea mai de nădejde aliat asupra Slavilor decum sunt Românii. Eu, fiind deputat la adunarea ţărei, voiu face toate, pentruca să fie alianţă între aceste două ţări. Relaţiunea cu Turcia să nu o clintiţi; decît dela Francia să cereţi, şi dela Germania, să vă cunoască de stat suveran; aşa apoi Muscalul nu-şi poate căuta mult pretest spre a se amesteca în trebile Românilor». Eftimie Murgu a crezut – ca şi Bălcescu - până la finele revoluţiei că poate exista o colaborare între Kossuth şi Avram Iancu, încercând să o medieze, motiv pentru care – după capitularea de la Şiria – a fost arestat şi condamnat la moarte, sentinţă comutată la închisoare (în Josefstadt - Boemia, între 1849-1853). Era a doua întemniţare, după 1845-1848, convingerile sale bazându-se pe colaborarea româno-maghiară.

Murgu s-a retras din viaţa politică, trăind izolat şi murind de febră tifoidă la casa sa din Buda, în 12 mai 1870, fiind foarte respectat în Ţara Românească: „atît de Nicolae Bălcescu şi C.A: Rosetti, la Bucureşti, cît şi Ion Ionescu de la Brad, Dimitrie Gusti şi fraţii Scriban, luminaţi luptători unionişti au fost discipoli devotaţi ai lui Murgu”. Consemnăm că osemintele sale au fost exhumate din cimitirul Kerepesi (Budapesta) şi reînhumate la Lugoj, în 1932, peste 5000 de oameni participând la marea manifestare, unde tribunistul Sever Bocu a ţinut un discurs memorabil.

Supranumit „Zeul românilor bănăţeni” şi apreciat ca un adevărat apostol şi martir, Eftimie Murgu a fost o adevărată flacără a românimii bănăţene, dăruindu-şi întreaga viaţă naţiunii române, fiind singurul aromân al cărui nume a fost adoptat de un sat. La centenarul trecerii în nefiinţă (1970), satul Rudăria şi-a schimbat denumirea în Eftimie Murgu, semn al omagiului şi preţuirii pe care a avut-o printre bănăţeni. Un aspect neclar este legat biblioteca şi arhiva lui, preţioasă pentru români şi biserica ortodoxă, care - după moartea sorei sale -, ar fi ajuns în „posesia episcopiei sîrbeşti din Buda”. Vizitaţi vechiul sat Rudăria, cu minunea morilor de apă, sit UNESCO, pe urmele paşoptistului revoluţionar Eftimie Murgu!

Maria Berényi prezintă şi situaţia din Banat: «În 1861 politica de afirmare a autonomiei Banatului, sau de unire a acestuia cu Transilvania, nu mai avea în fruntea ei pe Murgu, ci pe Andrei Mocioni care fusese purtătorul de cuvînt al Banatului atît în perioada absolutismului cît şi în senatul de la Viena. La alegerile de la Lugoj, din 24 aprilie 1861 nu se izbiră astfel două personalităţi, (...), ci două programe politice diferite, două orientări, Murgu venind cu „programul guvernamental” ceea ce, (...) constituia o „indiscutabilă greşeală” în timp ce Mocioni susţinea „steagul naţional” (...)».

Contextul politic bănăţean şi transilvănean nu poate fi înţeles integral fără prezentarea unei alte mari şi bogate familii de aromâni, care s-a impus timp îndelungat pe scena politicii Ungariei, în beneficiul tuturor românilor. Familia Mocioni a fost originară tot din legendarul oraş Moscopole, de unde a plecat, pentru a se stabili în capitala Ungariei şi a deveni membrii de vază ai coloniei greceşti din Pesta. (va urma)





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

marquardt

casino

CibinFEST

Profesional PN

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
turboclima
Licitatie publica

accentmedia