Tribuna
2017-Anul tribuniştilor memorandişti (XXIV): Calificativele tribuniştilor din epoca de glorie a „Tribunei” – Diamandi Manole preşedintele consiliului de administraţie
2017-Anul tribuniştilor memorandişti (XXIV): Calificativele tribuniştilor din epoca de glorie a „Tribunei” – Diamandi Manole preşedintele consiliului de administraţie

Boierul muntean Dinicu Golescu deplângea - la înc. sec. XIX - situaţia existentă, susţinând că „europenii”, şi nu românii, aveau mono­polul producţiei de cunoaş­tere despre patrie, ştirile despre noi fiind trunchiate. Teoria privind manipularea trunchiată a informaţiilor despre o ţară sau o etnie (ca instrument geopolitic), este o componentă a strategiei de recuperare a demnităţii naţionale, care s-a păstrat până în prezent, fiind adop­ta­tă în funcţie de interese politice înalte.
Credem că regele Carol I cunoştea bine istoria şi toate aceste imagini despre prin­ci­patele române, în perioada celei mai lungi domnii din istoria statelor româneşti (48 de ani) încercând să schim­be treptat situaţia pe care a moştenit-o şi contribuind la creşterea prestigiul ţării. A fondat instituţii fundamentale pentru statul modern, a construit castelul Peleş – azi, cea mai cunoscută atracţie turistică regală - iar în plan extern a obţinut indepen­denţa ţării şi a câştigat Do­bro­gea (pierzând sudul Ba­sarabiei). Un sprijin sub­stanţial a primit din partea familiei sale, Hohenzollern-Sigmaringen, o familie rega­lă înrudită cu familia lui Napoleon al III-lea, cu familia prusacă domnitoare dar şi cu alte case regale din Eu­ropa. Istoria consemnează şi una din marile neîmpliniri ale lungii domnii, respectiv eşecul reformei economiei agrare, agricultura rămâ­nând principalul sector economic care s-a păstrat într-o formă primitivă, într-o conti­nuă degradare şi măcinat de probleme sociale explozive. Astăzi, mulţi cercetători spun că România moşteneşte ultimele urme ale agriculturii tradiţionale, autentice, un potenţial atu ce trebuie valorificat corespunzător.
Carol I a ştiut să gestio­neze „războiul vamal” (1886-1892) dintre România şi puternicul vecin nordic - imperiul austro-ungar - un „război” atipic cu mari con­secinţe, ce a afectat în primul rând Transilvania. Relaţiile comerciale tensionate s-au păstrat mult timp, greu loviţi fiind comercianţii, indus­triaşii şi meseriaşii transilvă­neni; aceştia – lipsiţi de ma­teriile prime ieftine româ­neşti – au înţeles să emi­greze, mulţi stabilindu-se în România. Se ştie că dezvol­tarea industrială a Văii Pra­hovei se datorează meseria­şilor secui, unguri şi români, fiind o consecinţă directă a „războiului vamal”.       
Fondarea cotidianului si­bian „Tribuna” are multe cau­ze, una dintre cele mai im­portante fiind determinarea fondatorilor, majoritatea acestora nefiind şi redactori ai viitoarei publicaţii: «Ioan Bechnitz, particular în Sibiiu – Dr. Aurel Brote, directorul Băncii de asiguraţiune „Tran­silvania” în Sibiiu – Eu­gen Brote, proprietar în Sibiiu – Ioan Dusoiu, comerciante în Braşov – Diamandi Ma­nole, comerciante şi president al camerei de comerciu şi industrie în Braşov – Simeon Marginean, advocat în Braşov – Dr. Ioan Neagoe, medic în Braşov – George P. Popp, fabricant în Braşov – Ioan de Preda, advocat în Sibiiu – Ioan Slavici, particular în Sibiiu. Cei zece mem­bri fondatori - avocaţi, comer­cianţi medici şi particulari, aşa cum s-au declarat în articolul program „Cătră publi­cul român!” – provin din Sibiu şi Braşov, într-o repartiţie egală, semn că disputa celor două oraşe în fondarea  „Tribunei” nu a fost tranşată la data de 14/26 aprilie 1884.
Aici, se cuvine a-l prezenta pe marele comerciant, filan­trop şi mecenat cultural bra­şovean Diamandi Manole, născut în 1833 (în Braşov) şi decedat în 1899 (Bucureşti), cel care a avut un rol important atât în apariţia cât mai ales în susţinerea financiară a cotidianului sibian „Tribu­na”. Să urmărim prezentarea acestuia făcută de istoricul dr. Vasile Crişan în „Enciclo­pedie Tribuna” (vol I): «Mare admirator al lui Andrei Şagu­na. Cu timpul şi-a creat la Braşov o situaţie materială prosperă. A devenit preşe­dintele Camerei de industrie şi comerţ din localitate, mem­bru de vază al Sinodului diecezan şi al Congresului naţional bisericesc, preşe­dinte al eforiei şcolilor româ­neşti din Braşov, cu mare influenţă şi cu relaţii întinse în mediul politic, economic şi bisericesc. Poziţia finan­ciară independentă şi-a folosit-o adesea în scopuri cultural-naţionale. A fost finanţatorul serbărilor de la Putna, din august 1871, unde tinerii Eminescu şi Slavici puneau temeliile unui cotidian ardelean axat pe ideologia Junimii. A fost iniţiatorul subscripţiei printre românii ardeleni pentru ajutorarea răniţilor din Răz­boiul de Independenţă. A adunat fonduri pentru sus­ţinerea şcolilor româneşti din Braşov, ş.a. A avut un rol important în apariţia Tribu­nei. (…) Alături de Ioan Bechnitz, a fost factor decisiv la menţinerea pe linia de plutire a finanţelor Tribunei. Iată cum îl descria Ioan Slavici în articolul Serbarea de la Putna: „Negustor cu deosebire priceput în ale sale el ştia să-şi chiverni­seas­că treburile, nu se a­vânta niciodată, ci se mulţu­mea cu câştig mic, dar sigur. Tot aşa în relaţiile sale per­so­nale, precum şi în viaţa comună, el era cu inima deschisă şi bună-credinţă, căuta todeauna restabilirea bunei înţelegeri şi vorba lui preţuia mai mult decât subscrierea întărită cu mar­tori şi cu pecete; întreprin­derea la care lua şi el parte era sigură de reuşită”. Fiind cel mai reprezentativ dintre acţionarii Institutului tipo­grafic, a fost ales preşe­dintele Consiliului de admi­nistraţie. Pe parcursul nume­roaselor momente de difi­cul­tăţi financiare prin care a trecut Tribuna şi Institutul, a intervenit în sprijinul aces­tora. Prin numeroasele legă­turi cu oameni politici şi de afaceri din România şi din monarhia dualistă, a ajutat la creşterea numărului de abonaţi în Bucureşti, Boto­şani, Iaşi, Târgovişte, Turnu-Măgurele, Călăraşi. Din fonduri proprii, încă de la primul număr, achită zece abonamente, din care nouă sunt lăsate la dispoziţia redacţiei pentru a fi trimise la comune bisericeşti mai sărace; a ajutat la obţinerea de sponsorizări în favoarea ziarului şi a publicaţiilor Institutului tipografic.
Cu umorul uşor sarcastic, dar îngăduitor, descreţea frunţile tribuniştilor, mereu ameninţaţi de dificultăţi finan­ciare şi represiuni guverna­mentale. Avea la îndemână câte un calificativ pentru per­sonajele vremii: Profesorii erau porecliţi – substantive, ziariştii şi avocaţii – neguţă­tori de vorbe,  I.C. Brătianu era Babacu, Titu Maiorescu – Notre ami, Eugen Brote – Lord Palmerston; Nicolae Cristea – Pater Ambrozius. Ioan Slavici, mereu pe drumuri, mai ales cu trenuri de noapte, era Liliac sau Cu­rierul rusesc, iar Ioan Be­chnitz, cu morga lui nem­ţeas­că – era denumit Verd­nung (Ordin) şi Befehl (Chemat la ordine), pentru vigoarea cu care îşi impunea punctele de vedere. În fine, pe adversarii ziarului îi de­numeşte checichemeţi, cu accepţiunea de „oameni de nimic”. (D. Vatamaniuc, Tri­buna şi ctitorii ei, în Tribuna, Cluj, nr. 45, 16/31 iul. 2004). Triumviratul Ioan Slavici – spiritus rector, Ioan Bechnitz – stâlpul redacţiei şi Dia­man­di Manole – omul rela­ţiilor cu autorităţile şi oa­me­nii politici a asigurat epoca de glorie a Tribunei sibiene.»
Diamandi Manole se nu­mără printre puţinii tribunişti care nu au „beneficiat” de o lucrare monografică, deşi personalitatea acestuia a fost recunoscută şi apreciată atât de saşi cât şi de români; se ştie că avea intrare la prim-ministruul României chiar înaintea mitropolitului regatului român, el condu­când Camera de Comerţ braşoveană în cea mai difi­cilă perioadă din economia transilvană, războiul vamal. A fost considerat mare patriot, desfăşurând ample ac­tivităţi de susţinere financiară a mişcării naţionale.
Puţini ştiu că Diamandi Manole a fost trezorierul lojii francmasone braşovene „La trei coloane” („Zu den drei Säulen”), cel mai important loc de întâlnire al elitelor tuturor etniilor regiunii, for reprezentativ al iluminismu­lui transilvănean.
(va urma)

Marius HALMAGHI






comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
Targul de Cariere

Comunicat de presa

EVENIMENT TV
VISA MEDICA
visa medica
Cartuse toner, unitati cilindru
adi eco
Licitatie publica

ACCENT MEDIA