logo
2017-Anul tribuniştilor memorandişti (XVIII):Redactor pe viaţă? Naţiunea română voieşte cultură ... omogenă în sânul Carpaţilor şi pe malurile Dunării bătrâne!
2017-Anul tribuniştilor memorandişti (XVIII):Redactor pe viaţă? Naţiunea română voieşte cultură ... omogenă în sânul Carpaţilor şi pe malurile Dunării bătrâne!
Redactor pe viaţă? Naţiunea română voieşte cultură ... omogenă în sânul Carpaţilor şi pe malurile Dunării bătrâne!

Istoria Transilvaniei, parte a Imperiului Austro-Ungar, se constituie din evenimente şi istorii paralele. Lucian Boia statua în lucrarea „Un joc fără reguli–Despre imprevizibilitatea istoriei”: «Există o singură Istorie şi un şir nesfârşit de istorii». Fiecare comunitate şi-a făurit propriul destin, începutul afirmării naţionale a românilor fiind în sec. XIX. Reproducem selectiv din „Istoria României în date”, lucrare coordonată de Constantin C. Giurescu ( în 1972):
1866  31 dec.  avocatul Ioan Raţiu prezintă «împăra­tului Austriei, la Viena, o petiţie (redactată de George Bariţiu şi semnată de 1493 de intelectuali, negustori, industriaşi şi agricultori români) în care se exprimă protestul împotriva votării de către noua dietă a alipirii Transilvaniei la Ungaria.» Anul 1867 a fost anul creării statului dualist Austro-Ungaria, anulându-se auto­nomia Transilvaniei. La Bucureşti se fonda societa­tea „Transilvania” la iniţiativa lui Al. Papiu Ilarian, A.T. Laurian şi Fl. Aaron; scopul era «strângerea legăturilor de frăţie între junimea studioasă din toate părţile României»
În 1868 - «Conferinţă la Blaj a fruntaşilor politici ai românilor din Transilvania, unde se adoptă un act de protest împotriva alipirii Transilvaniei la Ungaria („Pronunciamentul de la Blaj”) şi se declară că naţiunea română rămîne credincioasă principiilor şi revendicărilor formulate în Adunarea naţională de la 3/15 mai 1848. Tot acum se revendică autonomia Tran­sil­vaniei pe baza „Diplo­mei leopoldine” şi a „Prag­maticei sancţiuni”, recu­noaş­terea şi aplicarea legilor votate în Dieta de la Sibiu în 1863-1864 şi redes­chi­derea Dietei Transilvaniei „pe baza unei adevărate reprezentări populare”». În acest an parlamentul de la Budapesta votează legea naţionalităţilor şi a învăţământului plecând de la principiul că «în Ungaria există o singură naţiune cea maghiară, iar singura limbă oficială a statului este limba ma­ghiară»
1869 a fost anul conferin­ţelor românilor. Prima conferinţă a avut loc la Timişoara - în 26 ian.(7 febr.) - Conferinţa fruntaşilor politici ai românilor din Banat şi Ungaria unde se pun bazele Partidului Naţional al Românilor din Banat şi Ungaria; alegându-l ca preşedinte pe Alexandru Mocioni, partidul stabileşte ca tactică politică a partidului „activismul” (participare la viaţa politică din Ungaria). A doua conferinţă – în 23-24 febr./7-8 mart., la Miercurea - a fruntaşilor politici ai românilor transilvăneni, la care se creează Partidul Naţional Român din Transil­vania, în frunte cu Ilie Măcelariu. Ca tactică politică a partidului se proclamă „pasivismul” (nepartici­parea la viaţa politică din Unga­ria):«La 22 mart./3 apr.1869 este interzis de autorităţi, întrucît, potrivit prevederii legii naţiona­lităţilor, singura naţiune existentă în Ungaria era cea maghiară, nici o naţiona­litate n-avea dreptul să se constituie într-un „partid naţional”».
În 1871, cel mai important eveniment politic românesc (la 14-15/26-27 aug.) a fost «sărbătorirea (amînată din 1869) a 400 de ani de la tîrnosirea mănăstirii Putna, manifestare organizată din iniţiativa studenţilor români de la Viena în frunte cu Mihai Eminescu şi Ioan Slavici. Serbarea de la Putna a fost o puternică demonstraţie a solidarităţii naţionale, la care au participat peste 3000 de reprezentanţi din toate provinciile româneşti.» La Putna, Slavici susţinea în discursul lui: «„Naţiunea română voieşte cultură, şi cultura ei trebuie să fie una, omogenă la Prut şi la Lomniş, omogenă în sânul Carpaţilor şi pe malurile Dunării bătrâne (...)”; Era anul în care la Viena se înfiinţa „România Jună” iar la Sibiu – Banca Albina - cea mai importantă instituţie română de credit din Transilvania.
În 1872 la «Iun.21/iul.3. Memoriul fruntaşilor politici români din Transilvania întruniţi în consfătuirea privată de la Blaj, prin care se cerea recunoaşterea limbii române ca a doua limbă oficială, reorganizarea administrativ-teritorială în funcţie de distribuţia pe naţionalităţi a populaţiei, o nouă lege electorală din care să lipsească orice privilegiu de clasă şi de castă, autonomia şcolilor confesio­nale, întrebuinţarea şi a limbii române în Universi­tatea din Cluj etc.» Are loc «Conferinţa reprezentanţilor burgheziei săseşti la Mediaş, care elaborează noul program politic al acesteia („Programul de la Mediaş”), alcătuit pe baza autonomiei administrative săseşti». În 1873 se stinge din viaţă marele mitropolit Andrei Şaguna, cel care a lăsat atât o bogată moştenire materia­lă cât şi o imensă avere spirituală; tribuniştii au moştenit activismul mare­lului înaintaş, cel mai fervent fiind redactorul „Telegrafului Român” – Nicolae Cristea. În 1875 are loc semnarea la Viena a Convenţiei comer­cia­le româno-austro-ungare (pe 10 ani), iar în 1876 guvernul maghiar desfiinţea­ză autonomia administrativă a „Universităţii săseşti”-„Nationsuniversität”; este fondat Partidul Popular Săsesc, organizaţia politică a burgheziei săseşti din Transilvania.
Anii 1877-1878 sunt marcaţi -  în istoria României - prin „Războiul de inde­penden­ţă” dus de Principatele Unite Române şi Imperiul Rus cu Imperiul Otoman, un război la care şi românii ardeleni şi-au adus contribuţia pe multiple planuri. În 1879, Parlamentul maghiar votează „Legea Trefort”, o lege şcolară care viza maghiarizarea prin «obligativitatea predării limbii maghiare în toate şcolile elementare din teritoriile aparţinând Unga­riei.»
În 1881 - Parlamentul de la Bucureşti a votat transfor­marea României în Regat şi încoronarea regelui Carol I (la 10/22 mai); în Sibiu (apr.30/mai 12 – mai 2/14) are loc «Conferinţa de la Sibiu a cercurilor electorale ale românilor din Transil­vania, Banat, Crişana şi Maramureş. Se hotărăşte unificarea Partidului Naţional Român din Banat şi Ungaria cu Partidul Naţional Român din Transilvania într-un singur partid, cu numele acestuia din urmă. Progra­mul noului partid, (...) cuprin­de: lupta pentru recîştigarea autonomiei Transilvaniei, dreptul de a folosi limba română în administraţie şi justiţie în toate regiunile locuite de români, revizuirea legii naţionalităţilor, lărgirea drepturilor de vot, ş.a. Conferinţa însărcinează pe George Bariţiu cu redactarea unui memoriu care să analizeze sub toate aspectele situaţia românilor din monarhia habsburgică.» Istoricul Liviu Maior aduce lămuriri privind participarea la viaţa politică a Ungariei: «În jurul acestei chestiuni     s-au profilat trei direcţii: cea tradiţională, ardeleană, de a nu participa la alegeri, cea bănăţeană, care pretindea ca noul partid să ia parte la campaniile electorale, pre­cum şi o propunere de mijloc, anume ca partidul să se prezinte la alegeri numai în Banat şi părţile vestice, iar în Transilvania să rămînă la pasivism. Aceasta de pe urmă a constituit cheia succesului conferinţei de unificare, înlăturînd contro­versele dintre cele două partide.» Anul 1882 figu­rează în istoria politică a românilor prin înfiinţarea – de către C.A. Rosetti, la Bucureşti - a societăţii „Iri­denta română”, care, în acelaşi an, îşi schimbă numele în „Carpaţii”, societate care a avut ca obiectiv demascarea şi combaterea politicii de deznaţionalizare a popoa­relor nemaghiare din Ungaria. Românii nu aso­cia­ză ziua de 1 aprilie cu naşterea marelui poet tribunist Octavian Goga (1881-1938). În 1883, se consemnează „Adunarea” de protest împotriva celei de-a două legi şcolare maghiare; adunarea de la Sibiu a fost condusă de George Bariţiu. În ziua de 18/30 octombrie se semnează – în mare secret – «Tratatul de alianţă româno-austro-ungar, la care Germania aderă în aceeaşi zi».
Tot în anul 1883, Nicolae Cristea este obligat să părăsească redacţia „Tele­grafului Român”, deşi fuse­se numit de Şaguna „redac­tor pe viaţă”. (va urma)
 
Marius HALMAGHI



comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
Fabrica de lactate Sevis

Vacanta Eurotrip
Fundatia APT
Licitatie publica