logo
2017-Anul tribuniştilor memorandişti (XLII): Dictatorul Kossuth şi Tisza, zdrobitorul de naţionalităţi - ... voim să trăim şi să murim ca Români şi numai ca Români!
2017-Anul tribuniştilor memorandişti (XLII): Dictatorul Kossuth şi Tisza, zdrobitorul de naţionalităţi -  ... voim să trăim şi să murim ca Români şi numai ca Români!

Istoricul literar Olimpiu Boitoş reamintea programul „Tribunei” «deviza întreprinderii noastre nu e lupta ofensivă, ci apărarea, lucrarea pacinică şi roditoare ... aşa înţelegem să ducem lupta de apărare contra ungurilor”», explicând:«Ungurii credeau că vor putea desolidariza pe români ş’apoi desnaţionaliza, ca astfel să poată rămânea totdeauna stăpâni pe Ardeal». El argumentează poziţia românilor faţă de dinastia vieneză citându-l pe Slavici (broşura „Tribuna şi tribuniştii”): «Românii din Ardeal ... au fost totdeauna dinastici şi nu de dragul dinastiei, ci pentrucă interesele lor o cereau aceasta, după cum interesele Casei de Austria pretindeau uneori conservarea poporului român şi astfel se explică acele rari momente, când ea se făcea apărătoarea intereselor româneşti, (...) „Nu pentrucă ne-a iubit, ci pentru că era interesată, Austria ne-a ocrotit când eram slabi şi nu pentru că o iubim, ci pentrucă suntem interesaţi, avem noi românii toţi să ne răzemăm de ea şi să-i creştem puterile, pentruca reazămul nostru să fie tare”». Convingerile politice ale lui Slavici îşi au rădăcini în copilăria acestuia la Şiria: «Există în comuna noastră o anomalie, care a determinat vederile mele. Românii, maghiarii şi germanii nu trăiau în pace. Fieştecare dintre aceste trei elemente voia să le impună celorlalte conducerea sa. Astfel s’au produs adeseori lupte şi îmi aduc aminte, că pe timpul când eram băiat mic, mai multe dintre rudele mele au fost puse în lanţuri şi duse în casematele cetăţii dela Arad. Astăzi (1885) desigur nu se vor fi găsind în întreaga monarhie decât puţine comunităţi unde stările sunt atât de pacinice ca la noi. Cum s’a întâmplat aceasta? Când au văzut că nu pot să vieţuiască pacinic împreună, oamenii au luat hotărîrea de a trăi pacinic unii lângă alţii. Ei şi-au zis: în biserică niciodată nu avem certuri, de ce oare să nu aveţi, pe cât e cu putinţă şi în afacerile comunale, voi primarul şi notarul vostru, iar noi pe ai noştri. Ei au luat hotărîrea de a face din o comună politică două, şi, oricât de straniu ar părea, este în ţara noastră de vre-o 30 ani acum o comună, care după naţionalităţi e împărţită în două: Şiria românească şi Şiria ungurească. Românii au primarul lor, notarul lor, primăria lor; tot astfel şi ceilalţi; iar când e vorba de interese comune, se întrunesc reprezentanţii ambelor comune, - şi lucrul merge. Dacă e bine ori rău aşa, aceasta nu o vom hotărî aici. Destul, că eu m’am născut şi am crescut în această comună; nu este vina mea, că încă de copil m’am deprins, ca fieştecare să-şi pună viaţă după propriile sale înclinări locale; nu este vina mea că am devenit cu desăvârşire incapabil de a înţelege oportunitatea unei direcţii opuse acesteia. Devin nervos, când văd, că un om vrea să impună celuilalt limba sa, vederile sale, conducerea sa, fără ca să rezulte din aceasta vre-un folos, fie pentru publicitate, fie pentru viaţa privată, fie pentru cea comună. (O. Boitoş, Activitatea lui Slavici la Tribuna din Sibiu).
Cotidianul Tribuna a continuat lupta începută şi în lipsa lui Slavici, acesta păstrându-şi permanent legăturile cu redacţia şi conducerea publicaţiei sibiene. Continuăm prezentarea proceselor de presă:
«11. Procesul de presă dela 20 Martie 1889,(La curtea cu juraţi din Cluj)Acusat:SeptimiuAlbini, redactor răspunzător al „Tribunei”. Substratul acusei: Dl Partenie Cosma s’a considerat calumniat prin un articol publicat în„Tribuna” şi a invocat pe juraţii maghiari ca judecători. Juraţii (...) au găsit pe Dl Albini vinovat şi curtea l-a condamnat la o lună închisoare ordinară şi100 fl. amendă.»
16 şi 17. «Procesele delà 11 Septemvrie 1890. (La Curtea cu juraţi din Cluj) Acusaţi: Preotul Ioan Macaveiu, ca autor al articolilor incriminaţl şi Dl Septimiu Albini ca redactor responsabil al ziarului „Tribuna”. Substratul acusei: În procesul al 16-lea e un articol publicat în nr. 50 şi 51 dela 1890 al ziarulul „Tribuna” sub titlul «Tisza şi Kossuth»...Primul articol incriminat e următorul: «Regatul Ungariei a încetat de a fi un factor important în politica europeană, mai ântâiu după zdrobirea dela Mohaciù, şi a doua după capitularea de la Világos (Şiria) la anul 1849. S’au avântat compatrioţii la anul 1848 mai presus decât le erau puterile. Conduşi de oameni exaltaţi, önkéntes-iï maghiari nu cunosceau de loc stările interne ale propriei lor patrii. S’au isbit deoparte de Români, s’au isbit de altă parte de Croaţi: peste tot în nechibzuinţa lor au întâmpinat o resistenţă din cele mai necugetate în masa naţionalităţilor maghiare, care vedeau în promisiunile maghiare, falşitate şi în avântul maghiar, prostie. La anul 1848 (…) Kossuth, dictatorul (...) a lăsat Ungaria în flăcările aprinse, de propria sa mână, şi fără a se-mai îngrigi de resultatele la care ţintia, a trecut în ţări străine, ba, după cum spun gurile rele, cu dînsul a dus şi o frumoasă parte din vistieria statului Ungariei. (...) S'a dus Kossuth, sau mai bine zis, s'a exilat, el pe el, ceea-ce bine a făcut, şi, după părerea noastră, bine ar face şi alţi compatrioţi maghiari, dacă încă astăzi l-ar imita, exilându-se ei pe ei de bună voe. Cel puţin pe această cale am scăpa şi noi şi patria de anumite elemente nebune din chiar firea lor. Ear pe această cale o nouă eră s’ar introduce între hotarele acestei patrii: ar domni pacea, s’ar restabili frăţietatea şi ne-ar conduce buna înţelegere. S’a dus Kossuth, dar a rămas idea de independenţă a Ungariei. Partidul Kossuthist, care cuprinde în sine pe toţi fiii naţiunii maghiare (...) deşi plânge după exilatul exdictator, cu toate aceste între luptătorul independenţei dela 1848 şi între membrii de astăzi ai partidului domnesce o deplină continuitate de idei. (...) Şi Coloman Tisza a împărtăşit vederile exdictatorului Kossuth. De aceea ne şi putem cu înlesnire explica, pentru-ce s’a susţinut acest ministru timp de 15 ani în fruntea afacerilor publice ale Ungariei. Tisza, cunoscutul Coloman Tisza, zdrobitorul de naţionalităţi, timp de 15 ani s’a folosit de toate mijloacele numai ca să-şi execute programul său: Românii să meargă la Bucuresci, Croaţii la Belgrad. (...) Neputincios a fost la anul 1848 Kossuth şi neputincios este la anul -1890 zdrobitorul de odinioară Coloman Tisza.(...) Am dat la anul 1848-1849 mii de jertfe în vieţi omenesci; am jertfit floarea naţiunii noastre, respingând orice angagiament cu idea de stat maghiară. Sângele nostru, care a curs in şiroaie pe aceste plaiuri, este încă cald. Aproape un pătrar de secol compatrioţii noştri maghiari ne-au chinuit politicesce. Excluşi am fost din parlamentul ţării, excluşi din justiţie şi din administraţiune; torturaţi am fost în toate locurile din partea-unor oameni, care nu erau vrednici ca să-şi ridice glasul în contra neamului nostru. Ear capul tuturor acestora era ministrul Tisza, care s’a nisuit ca pe această cale să ne facă «Maghiari». Pecând dară Kossuth s’a folosit de foc şi furci, pe atunci Tisza s’a folosit de forţa publică intelectuală.(...) După cum Kossuth prin vărsare de sânge a sădit neînţelegeri între naţionalităţile din Ungaria, chiar aşa şi Tisza prin politica sa de desnaţionalisare a potenţat ura şi înverşunarea dintre naţionalităţi. (...) Noi însă i-am combătut totdeauna cu toată puterea argumentelor şi ne-am nisuit a-i lumina şi a-i convinge, că doară noi Românii suntem popor cu limba noastră, şi cultura noastră, cu aşezămintele noastre scolastice şi bisericesti...! Dar mereu băteam toaca la urechia surdului. Astăzi a sosit timpul ca să ne ridicăm vocea cu mai multă putere şi să zicem: pe pământul acestei patrii voim să trăim si să murim ca Români şi numai ca Români, ce să facem?...  am fost desconsideraţi ... am fost priviţi de guvernul Dlui Tisza ca un popor care nu merită să se bucure de o soartă mai bună politică, decât sclavii din Egipt şi de pe insulele Oceanului-Pacific...»(va urma) Marius HALMAGHI



comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
burduf sevis

Vacanta Eurotrip
Fundatia APT
Auchan
Licitatie publica