logo
2017-Anul tribuniştilor memorandişti (XL): Slavici judecat ... pentru doi criminali germani! - Desfiinţarea curţii cu juraţi din Sibiu ... în secolul luminilor şi al toleranţei
2017-Anul tribuniştilor memorandişti (XL): Slavici judecat ... pentru doi criminali germani! - Desfiinţarea curţii cu juraţi din Sibiu ... în secolul luminilor şi al toleranţei

Continuăm prezentarea proceselor de presă: Procesele 8 şi 9 - 30 aug. 1888 - acuzat Ştefan Albu, autorul articolului publicat în iulie 1887 în revista „Romănische Revue”; în prima instanţă autorul a fost „osândit la 1 an închisoare de stat şi 500 fl. amendă”, iar în final pedeapsa să-i fie redusă de curtea cu juraţi din Budapesta la „3 luni de închisoare de stat”. Procesul 10 – 17 sept. 1888 - acuzat generalul Traian Doda, pentru o scrisoare adresată alegătorilor săi. Redăm un scurt pasaj: «Poporul român, prin apucături de forţă şi machinaţiuni, a fost scos din toate posiţiunile luptei constituţionale; ne pregătim de luptă mare şi obositoare astăzi nu e vorba de un loc şi de un vot în parlamentul ungar, nu e vorba mai mult de câteva concesiuni mici naţionale de limbă sau politice, - ci onoarea naţională a po­ porului român e pusă în joc.» Generalul a fost găsit vinovat şi „osândit la 2 ani închisoare şi 1000 fl. amendă. Mai târziu osânditul, îmbolnăvindu-se de o boală incurabilă a fost graţiat de-cătră Împăratul”. Procesul 12 –4 iulie 1889 - acuzat preotul dr. Vasile Lucaciu, acesta exprimându-şi la o întrunire „speranţă, că încurend va sosi timpul, când şi Românii vor trebui să dee semne de vieaţă şi să lucreze”. Fiind denunţat pentru discursul său, a fost ţinut 5 săptămâni în închisoare ordinară preventivă, ulterior fiind achitat din lipsa unor dovezi concrete că „ar fi agitat contra statului ungar”. Procesul 13 - 31 iulie 1889 - acuzat Valeriu Barcianu, pentru două articole scrise în ajunul sărbătorilor de iarnă în nr. 5 şi 12 ianuarie stil nou 1888 al gazetei „Luminatorul” din Timişoara. Iniţial acuzatul a fost achitat, dar ulterior a fost „osândit la 6 luni de închisoare de stat şi 500 fl. amendă”. Procesul 14 şi 15 – 14 aug.1890 -  acuzaţi Traian H. Pop, autor al două articole din „Gazeta Transilvaniei” (nr. 40 - 4 martie 1890 şi nr. 72 – 10 apr. 1890) şi redactorul responsabil dr. Aurel Mureşianu; sentinţa curţii de juraţi Cluj: «Dl Traian H. Pop a fost osândit la pedeapsa cumulată de 1 an închisoare de stat, ear, Dl dr. Aurel Mureşianu la 6 septemâni închisoare ordinară». Procesul 19 - 16 mar.1893 - acuzat preotul Vasile Suciu pentru o predică în biserică, considerată cu conţinut „politic”; din lipsa dovezilor preotul a fost achitat. Procesul 21 - 19/31 mai 1893 - acuzat preotul dr. Vasile Lucaciu pentru o „pretinsă ofensă la adresa guvernului”; preotul fiind deja în închisoare (în procesul nr.18) i s-a cumulat pedeapsa cu cele 4 luni de închisoare trebuind să facă 13 luni de închisoare ordinară; Procesul 47 –dec.1894 - acuzat dr. Valeriu Branişte atât ca autor cât şi ca redactor responsabil al ziarului politic „Dreptatea”; acuzatul a fost „osândit la 2 ani închisoare de stat şi 1300 de fl. amendă sau 130 zile închisoare ordinară”.
Deşi „Tribuna” s-a afirmat ca „element de ordine şi cultură”, tribuniştii au fost atraşi într-o serie de procese de presă celebre, care le-au adus notorietate, atât în Transilvania cât şi în România. Militând efectiv pentru drepturile românilor şi ale minorităţilor conlocuitoare, ei au înregistrat recordul absolut al proceselor intentate: 34 procese (72%) au fost intentate tribuniştilor, din totalul de 47 de procese politice inventariate în primul deceniu de existenţă a cotidianului sibian „Tribuna” (1884-1894). Eugen Brote a prezentat toate procesele, sub o formă simplă şi concisă: procesul, data, curtea unde s-a judecat, acuzatul, substratul cauzei (pricina) şi sentinţa.
O trecere în revistă a acestor procese este elocventă, atât pentru lungul proces de deşteptare naţională a românilor din Transilvania cât şi pentru cunoaşterea rolului „Tribunei”, cea mai hărţuită publicaţie românească din imperiu. Reproducem primul proces al „Tribunei” şi a lui Slavici, la nici un an de la fondare, al doilea în cronologia lui Eugen Brote:
«2. Procesul de presă dela 3 Februarie 1885 (La curtea cu juraţi din Sibiiu.) Acusaţi: D-l Cornel Pop-Păcuraru, ca redactor responsabil al ziarului „Tribuna” din Sibiiu, şi Ioan Slavici, ca autor al articolului incriminat. Substratul acusei: în numărul 175 dela 18/30 Noemvrie 1884 „Tribuna”». Începutul articolului dezvăluie pricina: «Zilele acestea s’a terminat la tribunalul din Sibiiu un proces criminal, care a ţinut mult timp opinia publică în agitaţiune. Doi oameni tineri, unul Kleeberg, altul Marlin, au săvîrşit un întreg şir de fapte pedepsite de lege, au furat, au înşelat, au pus foc, au jăfuit şi au ucis în cele din urmă pe un cămătar de aici, pe soţia acestuia, pe copilul lor şi pe o fată ce se afla slujnică la casa lor. Ei au fost prinşi, au fost dovediţi, au fost judecaţi şi osândiţi, după asprimea legii, la moarte prin furci.» Continuăm prezentarea acuzaţiilor aşa cum le-a sintetizat E. Brote: «Articolul, scris de Dl Ioan Slavici, osândesce faptul că doi criminali de naţionalitate germană, care nu înţeleg de loc limba maghiară, sunt condamnaţi la moarte în urma unor instrucţiuni, a unor desbateri şi a unei desbateri publicată în limba maghiară, neînţeleasă de acei doi criminali. Aci era vorba de vieaţa alor doi oameni. Eată pasagiile incriminate din acel articol: „Trăim la a.1884 şi sunt abia câteva luni, decând Germanii din Ardeal au serbat, aci în centrul lor de cultură al şaptelea centenar al aşezării lor pe acest pământ. Sunt şeapte sute de ani, decând ei au întemeiat acest oraş, şeapte sute de ani dearîndul vieaţa de aici a fost germană şi germană a rămas până în ziua de astăzi. Acum, după şeapte sute de ani, în secolul luminilor şi al toleranţei, doi Germani fiind osândiţi la moarte prin furci, procesul li-se face în limba maghiară, pe care unul dintre dînşii o înţelege puţin, ear celălalt nu o înţelege de loc ... Apărătorii acusaţilor, Germani amândoi, fiind siliţi a pleda causa clienţilor lor în limba maghiară, pe care nu o sciu destul de bine, se căznesc ca vai de ei şi devin adeseori ridicoli. În sfîrşit – şi asta e culmea – terminând ei, preşedintele îi mai întreabă pe acusaţi: dacă mai au ori nu ceva de adăugat la cele zise de apărătorii lor, ale căror cuvinte nu puteau să le înţeleagă, apoi li-se cetesce sentenţa de moarte într’o limbă, pe care nu o înţeleg! ... Se vor împlini încurând nouă sute de ani, decând primul rege al Ungariei a primit Coroana dela Papa. Nouă sute de ani statul ungar a resistat tuturor loviturilor grele de care a fost încercat, căci nouă sute de ani am trăit unii lângă alţii ... Acum Maghiarii au pus alternativa: ori piere tot ceea-ce nu e Maghiar de pe pământul acesta, ori se desfiinţează statul ungar. O vieaţă trebue neapărat să se stingă, ori a noastră ori a Ungariei; alt sens încălcările nu pot să aibă. Căci ori suntem noi dimpreună cu Saşii prea slabi, prea nemernici, ca să ne putem susţinea în luptă cu Maghiarii, ori suntem împinşi în mod fatal la o duşmănie oarbă contra statului ungar şi trebue neapărat să pândim ocasiunea de a-l sgudui din temelii, să-i căutăm pretutindeni duşmanii, ca să ne unim cu ei, să ne silim să-i facem duşmani pretutindeni pe unde străbatem. Sunt loviţi de cea mai deplină orbie Maghiarii, dacă n’o înţeleg aceasta şi nu se tem, mai ales când e vorba nu de noi, care avem în coasta noastră pe „micul” stat român, cum îl numesc ei, ci de Germanii, care representă aici la noi la hotarele Orientului, causa culturală a celui mai puternic dintre popoarele Europei şi a singurului, care i-a susţinut pe Maghiari în actuala fasă a desvoltării istorice.” Curtea cu juraţi din Sibiiu, formată din cetăţeni de naţionalitate germană (Juraţi: Iosef Schuster, Ioan Demeter (Român), Iosef Winkler, Iohann Farkas, Iohann Zaharias, Iosef Konnerth, Iohann Hager, Michael Bacholtzky, Georg Bortmes, Friedrich Zink, Friedrich Theiss şi Iosef Wagner) a achitat în unanimitate pe amândoi acusaţii. Prin ordinul dela 27 iunie 1885 (nr.31482) guvernul a desfiinţat curtea cu juraţi din Sibiiu, anexând teritorul ei jurisdicţional la curtea cu juraţi din oraşul unguresc Cluj.» (va urma) Marius HALMAGHI



comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
Fabrica de lactate Sevis

Vacanta Eurotrip
Fundatia APT
targul de cariere
Licitatie publica