logo
2017-Anul tribuniştilor memorandişti (LI):
2017-Anul tribuniştilor memorandişti (LI):
Nu li-’i sufletul curat! - Eu, Raţiu, să fiu împuşcat şi suflarea să afle că glonţul a intrat prin spate? - Străinătatea cu noi!

Anul 1894 a fost anul celui mai mare proces politic din Europa sec. al XIX-lea: “PROCESUL MEMORAN­DU­LUI”, Tribuna reflectându-i zilnic, desfăşurarea, în pa­gi­nile cotidianului! Liderii me­morandişti cunoşteau tac­tica procurorilor maghiari din evoluţia proceselor, în special din procesul “Repli­cei”, A.C. Popovici fiind con­dam­nat - deşi a susţinut cu mult curaj că «Replica nu este îndreptată împotriva statului maghiar, ci “împotriva şovinismului din acest stat. V-o zic din nou să nu căutaţi în cartea tineretului univer­sitar crime. Ea este efluxul politicii de maghiarizare”. Ana­lizând procesele, isto­ricul Liviu Maior remarca data procesului Replicei (31 aug. 1893): «”Tactica procurorului Jeszensky s-a dovedit bună, aranjând cu excluderea publicităţii, în miez de vară dezbaterea, spre a evita pu­tinţa mobilizării maselor ro­mâneşti pentru ziua pro­ce­sului”»; nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu Procesul Me­morandului, luna mai amin­tind românilor de Marea Adunare Naţională - Blaj (3 mai, stil vechi-15 mai, stil nou 1848). În 2018 românii sărbătoresc 100 de ani de la Marea Unire dar nimeni nu trebuie să uite împlinirea a 170 de ani de la momentul în care românii transilvăneni s-au declarat naţiune de sine stătătoare, când tribunii ex­pli­cau la Blaj, celor 40.000 de români, ce hotărâri se luau. După aproape 50 de ani (1848-1894), mândria de a fi român – reflectată chiar de înscrisuri maghiare – era  realitatea ce dădea frisoane autorităţilor: «Ioan Sălăjan Gurzău (Szilágyi Gurzo Já­nos) a spus că: “Şi eu sunt român, iar poporul român îl putem asemăna cu un co­pac: evreul este rădăcina, românul tulpina, creanga este romano-catolicul, frunza pe care o suflă vântul este ungurul, înţelegând aici pe calvinişti.» (Proces Verbal - Doc. 535/1892 Min. Interne Regal Maghiar).

În suplimentul Tribunei (29 noiembrie 2017) a fost republicat “Memorandul” şi discursul preşedintelui par­tidului, apărătorii şi sentin­ţele pronunţate. În lucrarea „Un memoriu politic - Ces­tiunea română în Transil­vania şi Ungaria”, tribunistul răşinărean Eugen Brote ne comunica şi alte detalii ale procesului, inclusiv juraţii acestui proces: «Juraţi: Balogh; dr. Nagy; dr. Pisztory; dr. Koch; dr. Werner; Ladits; Gajzágó; Molnár; Hadházy; dr Bogdán; Br. Feilitsch; Nagy.» Discursul preşedin­telui dr. Ioan Raţiu a rămas înscris în istoria românilor ca una dintre cele mai fru­moa­se pagini de curaj şi elocinţă (Liviu Maior): «Bătrânul luptător, „omul de oţel”, cel ce îşi asumase o respon­sa­bilitate grea, a conferit miş­cării şi partidului dem­nitatea. Discursul său, repro­dus în presa întregului spaţiu ro­mânesc, în marile ziare euro­pene, sintetizează nu numai esenţa procesului Memoran­dului, ci şi mişcarea politică românească în ansamblu ei, cu năzuinţele şi obiectivele ce o însoţesc. (...). Discursul lui a şocat atît completul de ju­decată, cît şi lumea pre­zentă în sală. (...) preşe­dintele completului, baronul Szentkereszty, a prezentat, în plic sigilat, opinia sa sepa­rată faţă de a celorlalţi jude­cători. El îşi dădea seama de eroarea judiciară comisă... A propus suspendarea hotă­rîrii Curţii cu juraţi şi consti­tuirea unei curţi noi, care să rejudece întregul caz. Dar presiunea presei, a guver­nu­lui interesat în proces, opinia colegilor săi au făcut ca obiecţiile sale să fie repede trecute cu vederea, ignorate în ultimă instanţă. Astfel s-a încheiat unul din marile procese politice ale Europei sfîrşitului de secol, marcînd conştiinţa românilor şi a opi­niei publice europene … Îmbinate, cele două decizii au urmărit decapitarea con­ducerii şi a P.N.R-ului în an­samblul lui. Rînd pe rînd, I. Bianu, I. Slavici şi Barbu Şte­fănescu Delavrancea au so­sit în Transilvania pentru a-l determina pe Raţiu şi pe cola­boratorii săi să recurgă l­a această măsură extre­mă.(…)». La 16 iunie 1894, guvernul de la Budapesta in­terzicea Partidul Naţional Ro­mân, decizia stipulând «ce­tăţenii aparţinători mi­nori­tă­ţilor nu se pot organiza în par­tide politice perma­nente». 

În “Sibiul şi Marea Unire”, istoricii Mihai Racoviţan şi Pamfil Matei au consemnat: «Până la pronunţarea Curţii de Casaţie asupra recursului făcut de condamnaţi, aceştia au fost lăsaţi liberi, însă sub supraveghere poliţienească.  (…) la sugestia lui Slavici, D.A. Sturdza, preşedintele Partidului Liberal, care a reuşit să-l atragă pe Eugen Brote, l-a trimis la Sibiu în iunie 1894 pe B. Ştefănescu-Delavrancea să-i atragă şi pe ceilalţi memorandişti. Întâlnirea dintre Delavrancea şi I. Raţiu din “Dumbrava Sibiului” a fost impresio­nan­tă, iar răspunsul omului politic ardelean de o rară dem­nitate: “Sunt bătrân, nu pot să încalec calul ca un voinic de 20 de ani, jandarmii mă pri­veghiază de aproape. Spune dumneata, n-ar fi o ruşine neştearsă ca eu, Raţiu, să fiu împuşcat şi suflarea ro­mâ­nească să afle că glonţul a intrat prin spate, cum nu­mai fugarilor laşi le e dat să piară? Fericirea mea din ur­mă şi cea mai mare, va fi ca oasele mele să putrezească în temniţele Ungariei. Din cenuşa lor se va ridica trium­falnic cauza naţională”». Con­siderând că perioada 1881-1895 a fost «epoca Mişcării Memoran­diste, eta­pă decisivă spre Marea Uni­re din 1918» au­torii prezintă o statistică cu persecuţiile la care au fost supuşi tribuniştii, aceştia fiind condamnaţi între «1893-1903 la 46656 co­roane amendă şi 17 ani tem­­niţă. (…) Dintre publiciştii condamnaţi până în 1894, reţinem pe Eugen Brote de 7 ori, I. Russu-Şirianu de 3 ori, I. Slavici de 4 ori, V. Lu­caciu de 4 ori, Pop-Păcu­rariu de 3 ori, Aurel Mureşanu de 3 ori, Septimiu Albini de 3 ori, A.C. Popovici de 2 ori şi alţi 60 de români câte o dată, toţi însumând ani grei de tem­ni­ţă şi amenzi conside­rabile».

După marele proces al “Me­morandului”, alte 12 pro­cese de presă au „macinat” co­tidianul sibian. Sunt jude­caţi şi condamnaţi inclusiv corespondenţii Tribunei (preoţi, învăţători, medici) pentru aderenţă la cele două procese celebre. Articolele “Străinătatea cu noi!” ( „Foaia Poporului” nr. 5 din 13/25 febr. 1894), „Nu li-’i sufletul curat” (Foaia Poporului” nr.7/1894) şi inscripţia pe un tricolor român «Totul pentru naţiune» au adus o serie de condamnări tribuniştilor George Moldovanu şi T.Liviu Albini (noul proprietar al „Foii Poporului”). Reproducem un pasaj din articolul „Nu li-’i sufletul curat”: «Omul care pe căi nedrepte umblă, care numai nelegiuri săvârşeşte, care a călcat din fărădelegi în fărădelegi, şi simte că le­gea la răspundere îl va trage, şi pedeapsă îşi va lua, şi ome­nimea îl va oropsi, ori-cât de îndrăcit ar fi întru săvârşirea mişeleştilor sale fapte, dela un timp încolo începe a simţi ceva greu pe inimă, a să sfii de oameni, a tremura, a să spăria de toată lumea, de toată mişcarea fiinţelor şi a lucrurilor din­tr’însa! Iubeşte locurile as­cunse, neumblate, întunere­cul, da, întunerecul unde nimeni să nu-l vadă, să nu-l prindă şi să-l scoată la lumina lumii! În o pădure fiind, pe el îl sparie fiecare clătina­re a unei rămurele, fiecare fîşîit al frunzelor, şi o şopârlă de ar fugi prin apropierea lui şi ar face un zgomot prin frunze, el e în stare să arunce cu petri după nevinovata vietate, că de ce l-a spăriat! Să teme de toată mişcarea, să sparie până şi de umbra sa proprie: căci nu are su­fletul curat şi conştienţa sa îl mustră! Îl nelinişteşte, îl face fricos! În starea aceasta su­fletească se află de câtăva vreme încoace şi stăpânitorii puterii publice dela noi, Ma­ghiarii. Este lung, înspăi­mân­tător de lung şirul fără­delegilor pe care ei le-au să­vârşit în ascuns, în întunerec, asupra naţionalităţilor nema­ghiare din această patrie în timpul celor 27 ani de când au pus mâna pe putere şi pe conducerea acestei ţări. (...)».

Soarta memorandiştilor nu a lăsat indiferent guvernul şi opoziţia de la Bucureşti, regele Carol I fiind pus într-o situaţie foarte dificilă, opinia publică cerându-i să inter­vină şi să sprijine eliberarea acestora.

(va urma)

Marius HALMAGHI



comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

kogalniceanu

smeralda

marquardt

Vacanta Eurotrip
espressor
sport
info
filarmonica
Licitatie publica

accentmedia