logo
2017-Anul tribuniŞtilor memorandiŞti (I): "Trebuie să-ţi cunoşti patria dacă vrei s-o iubeşti" "N-am avut pe lume alt protector decât libertatea tiparului"
2017-Anul tribuniŞtilor memorandiŞti (I):

La început de an, dorim tuturor cititorilor Tribunei un an mai bun, în toate planurile, şi să ne bucurăm împreună de acest cotidian, care – în fiecare zi - zămisleşte pagini de istorie a ţinutului Sibiului.
În 2017, Tribuna va lansa o nouă serie de 52 de articole, con­ tinuând proiectul eco­ mu­ zeu început la 130 de ani de la fondarea cotidianului si­ bian. Mulţumim tuturor pentru încredere, susţinere morală şi tacită, precum şi pentru multele încurajări.
În 2014, „Tribuna” a dema­ rat un proiect complex, fiind singura publicaţie din Ro­ mânia care nu şi-a uitat înaintaşii!
Să nu uităm că anul 2015 a fost dedicat directorului fondator, Ioan Slavici, Tribuna comemorând 90 de ani de la stingerea din viaţă a marelui scriitor clasic. La înmor­ mân­ tarea lui, Gala Galaction zicea: „Îl vedem deasupra noastră mare în literatură, fruntaş al condeiului, premergător şi explorator al frumuseţilor graiului şi sufletului poporului nostru. Îl vedem deasupra noastră printre nouri şi culmi, care se numesc Eminescu, Alecsandri, Maiorescu, Coş­ buc, Caragiale”. Mult mai târ­ ziu istoricul Lucian Boia afirma: “Dacă la scriitori pre­ cum Rebreanu sau Sado­ veanu se constată un uşor deficit de caracter, necazurile lui Slavici se trag, s-ar putea spune, dintr-un surplus de caracter”. În curând va apărea, în Sibiu, cartea “2015 – anul Slavici – almanah sibian”, lucrare redactată sub motto-ul: “Trebuie să-ţi cunoşti patria dacă vrei s-o iubeşti”.
Tribuna a declarat 2016 – “anul Coşbuc”, sărbătorind astfel, 150 de ani de la naş­ terea poetului George Coş­ buc (1866). Am descoperit împreună pe tribunistul Coşbuc dar şi multe poezii din opera sa, scrierile sale fiind o contribuţie importantă în formarea conştiinţei naţionale în Transilvania. Să revedem şi poezia apărută postum (în 1954): „Copilă, tu crede poeţii ce scriu”
«Copilă, tu crede poeţii ce scriu, / Căci lor li s-a dat o putere
S-audă mai bine, să simtă mai viu/ Întreagă a lumii durere.
Ei sînt ca oceanul ce-neacă vreun mal,/ Dar cînd se retrage, el lasă
Mai fin nisipişul, şi-aduse de val/ Ici-colo, şi perle ne lasă.»
În luna aprilie a anului 2016, Tribuna a lansat – în premieră naţională - o “Enciclopedie”, prima enciclopedie a unui cotidian românesc, autorul fiind dr. Vasile Crişan (n.7 ian.1945, Gilău). Autor al mai multor lucrări monografice, Vasile Crişan – căruia prietenii îi spun şi “Vasile Lupaş” (fiind autorul studiului monografic Ioan Lupaş) – va împlini 72 ani. Un sincer “La mulţi ani şi multă sănătate” pentru a continua marile proiecte, în calitate de preşedinte de onoare al Asociaţiei Eco­ mu­ zeul Regional Sibiu. Domnia sa lucrează atât la partea a II-a a Enciclopediei Tribuna – Oameni, fapte, locuri (1919 – 2018), cât şi la coordonarea documentării pentru comple­ tarea dosarului de candida­ tură a conceptului de “Veci­ nătate” pe Listele Patrimo­ niului Mondial Imaterial UNESCO. Prima parte a Enciclopediei (1884-1918), elaborată de dr.Vasile Crişan, este şi prima lucrare ştiinţifică de analiză a “fenomenului tribunist în complexitatea sa, atât pe axa timpului, cât şi a diverselor domenii ale impac­ tului acţiunii sale”.
Mult mai cunoscutul istoric prof. dr. Lucian Boia (n.1 februarie 1944, Bucureşti) susţinea într-o notă de subsol a lucrării sale: “Se simte lipsa unei monografii referitoare la istoria Tribunei din Sibiu (1884-1893) şi a Tribunei din Arad (1897-1912). Cine do­ reşte să se informeze asupra mişcării tribuniste este nevoit să se limiteze la unele broşuri, în general contemporane cu evenimentele (…)”. Despre lucrarea “Eugen Brote, 1850 – 1912, Destinul frânt al unui luptător naţional” (ediţia a II-a -2013), autorul scria în prefaţă: “E teza mea de doctorat, susţinută în noiembrie 1972 la Facultatea de Istorie a Univer­ sităţii din Bucureşti. Doi ani mai târziu, în 1974, am publicat-o la Editura Litera, într-o versiune de două ori prescurtată.Mai întâi, am redus-o eu drastic, cam cu o treime, din motive de ordin financiar. Litera fusese înfiinţată pentru a permite autorilor nepublicaţi de nici o altă editură să-şi tipărească totuşi lucrările, însă pe banii lor, aşa încât fiecare rând mă costa. A intervenit apoi Direcţia Presei, mai explicit spus, cen­ zura (cu atât mai “motivată”, cu cât subiectul era delicat: Transilvania, problematica naţională, raporturile româno-maghiare …). Un masacru în toată regula: a trebuit să mo­ dific sau să elimin numeroase pasaje. Iată de ce, după ce atâta vreme îmi luasem gândul de la ea, mi-am zis acum că e cazul să o public, aşa cum am scris-o şi cum ar fi fost firesc să apară încă de pe-atunci.”
Astăzi, scrie dr. Vasile Crişan, cotidianul sibian şi-a asigurat o primă lucrare enciclopedică punând  la dispoziţia tuturor românilor – indiferent de pre­ gătire – o lucrare de cercetare ştiinţifică a epocii în care, la Tribuna, s-au adunat «în jurul ideii de propăşire naţională prin cultură şi demnitate cele mai reprezentative condeie ale vremii. “Foiţa Tribunei, Tribuna Literară”, urmate de “Luceafărul” şi de “Tribuna din Arad”, au adus în agora literaturii româneşti pleiada tinerilor intelectuali al căror spirit critic şi credinţă în libertatea cuvântului vor reprezenta generaţia de făuritori ai unităţii naţionale».
În 2017, vă propunem un an dedicat tribuniştilor memorandişti, celor care au făcut celebru atât cotidianul şi Sibiul, cât şi problemele românilor, în întreaga Europă. În fiecare luni veţi putea des­ coperi elemente din biografia primei generaţii de tribunişti, fragmente din scrierile lor, mărturii ale contemporanilor, dar şi crâmpeie din istoria Transilvaniei. În aceste pagini, fiecare cititor poate să des­ copere, săptămânal, pagini din istoria românilor, istoria presei şi a publiciştilor ro­ mâni, oameni simpli care au înţeles să-şi închine întreaga existenţă unor idei nobile. Imaginea fiecăruia dintre cei care au pus bazele „Tribunei” se regăseşte în descrierea marelui dramaturg I.L. Ca­ ragiale, publicist - alături de Eminescu şi Slavici - în redacţia ziarului „Timpul” (între 1878 – 1881): „Om din popor, fără nume de naştere, fără avere, fără sprijin, mie nu mi-e permis să uit – oricât de puţin ar însemna persoana mea ca publicist – că n-am avut pe lume alt protector decât libertatea tiparului”.
Răsfoind cărţile de istorie nu mai surprinde cronologia, făcută de reputatul acade­ mician Dan Berindei (în „Isto­ ria Românilor din Paleolitic până în 2008”), ce menţiona laconic: «La data de 14 aprilie 1884, apare la Sibiu ziarul politic şi cultural „Tribuna” (până la 16 aprilie 1903), condus între 1884 şi 1886 de Ioan Slavici.» Dar, „ziarul Tribuna” a fost condus de fondatorul lui doi ani? Atât s-a reţinut în istoria noastră despre Tribuna? Cine mai ştie că în primele zile ale lunii ianuarie 1892, la Sibiu - în urmă cu 125 de ani - avea loc, Conferinţa Partidului Naţional Român, care redacta un Me­ mo­ randum cu revendicările românilor către împăratul Franz Joseph? Puţini mai ştiu ce rol a avut cotidianul sibian Tribuna în acest Memo­ randum! (va urma)
Marius HALMAGHI

 



comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie


Ciclism Sibiu

Hertel Nordbayern

Filarmonica Sibiu

Eurotrip Rekze
Fundatia APT
Auchan