Voluntari germani salvează biserica din Moardăş

Moardăşul, un sat mic ce aparţine de comuna Mihăileni, ascuns între dealuri împădurite, într-un peisaj minunat, la un km de DJ 114 A ce leagă Şeica Mare de Valea Hârtibaciului, este una din acele aşezări în care timpul merge  înapoi.
Dacă în sec. XV aici erau 40 de gospodării, în sec XXI nu sunt mai multe, adică familii active cu oameni gospodari, pentru că familii cu mulţi copii care trăiesc din ajutorul de la primărie sunt prea multe pentru săracul buget al comunei.
Casele gospodarilor, fără să fie deosebit de mari, sunt frumos zugrăvite şi arată că cei care le locuiesc sunt oameni harnici, care plătesc un trai decent cu trudă şi sudoare. În sat mai sunt şi clădiri cu ziduri groase, cu temelii solide, case ridicate de saşii care au părăsit satul şi care fiind administrate de primărie au fost date spre folosinţă familiilor sărace şi cu mulţi copii.
Numai că noii locatari ai caselor primite de pomană se pricep mai bine să facă copii decât să-i îngrijească şi să le ofere condiţii decente de trai. Casele care odată erau mândria celor care le-au ridicat, acum arată jalnic. Curţile şi grădinile altădată roditoare, cu legume, zarzavaturi şi flori, acum sunt sunt pline de bălării , împrejmuite de urme de garduri care au fost puse pe foc.
Nici fosta casă parohială a Bisericii Evanghelice nu arată mai bine, deşi a fost dată unei secte religioase, care  nu este prea interesată de păstrarea clădirii şi a terenului aferent.
În ceea ce priveşte biserica construită în stil gotic în sec XIV, pronia cerească a vrut ca soarta ei să nu fie asemenea altor construcţii rămase de la saşii care au plecat în Germania. Chiar dacă au plecat cu toţii, saşii din Moardăş nu şi-au uitat locurile natale şi nici faptul că au fost o comunitate foarte unită.
Aşa se face că la apelul lansat de Fritz Roth, unul din fii satului, fost profesor în Biertan, asociaţia saşilor din Moardăş a strâns bani şi în toamna anului trecut a fost reparat acoperişul bisericii. Lucrarea făcută să oprească degradarea clădirii a scos la iveală o mulţime de stricăciuni cauzate de intemperii, fapt ce l-a determinat pe Fritz Roth să continue acţiunea de salvare.
Pentru aceasta a făcut apel la o renumită şcoală din Germania „Fachschule fur Bautehnik Munchen” (Şcoala de tehnică de construcţii din Munchen). În primăvara aceasta, un grup de profesori de la această instituţie au venit la Moardăş, au evaluat situaţia, au făcut o documentaţie cu materialele necesare reparaţiei şi un proiect pentru finanţare cu fonduri de la Uniunea Europeană. Mult mai repede decât în România proiectul a fost aprobat.
La începutul lunii iunie, 30 de tineri voluntari, zidari, dulgheri şi profesori au sosit la Moardăş şi au început lucrările de  reparare a bisericii. I-am văzut lucrând pe aceşti meseriaşi şi am înţeles ce înseamnă respectul pentru meserie.Fiecare loc în care s-a intervenit a fost studiat atent şi reparaţiile se fac folosindu-se aceleaşi materiale ca în sec XIV. De fapt din modul în care lucrează înţelegi că pentru ei această acţiune este o provocare.Studiază tehnica de lucru a constructorilor de acum 700 de ani, înţeleg şi refac cu migală totul aşa cum a fost la început. Cimentul lipseşte cu desăvârşire.
De reţinut că elevii sunt în ultimul an de şcoală şi că la o săptămână după ce se vor întoarce acasă trebuie să susţină examenul de absolvire. De aceea în fiecare zi până la ora 11 au program de studiu, iar după ora 12 sunt pe zidurile bisericii, fără să se plângă de canicula căreia i se face atâta publicitate.
Fritz Roth şi fratele lui Cristian şi-au luat concediu pentru a se ocupa de  problemele administrative şi de organizare dar pe lângă asta, ei nu ezită să pună mâna pe roabă şi lopată făcând muncă da salahor.Tot muncă de salahori voluntari fac şi trei tineri de la Colegiul Brukenthal, veniţi de fapt în calitate de traducători.Dar văzând cum lucrează voluntarii din Germania s-au prins şi ei în muncă. Felicitări. 
In ceea ce-i priveşte pe tinerii germani, veniţi pentrui prima dată în România, le plac mâncarea, berea şi rachiul. După 9 ore de muncă  intensă este cel mai firesc lucru..