logo
Semnal editorial: O agreabilă carte de vacanţă cu arome ademenitoare
N. I. DOBRA
395 vizualizari
Semnal editorial: O agreabilă carte de vacanţă cu arome ademenitoare

La editura orădeană "Ratio et Revelatio", Colecţia "De re culinaria", a apărut de curând volumul "Dor de casă, dor de ducă", de sibianca Dagmar Dusil, în translaţia profesorului şi poetului Walter Johrend (versiunea originală, în limba germană, fiind intitulată "Kulinarisches Heim - und Fernweh", Johannis Reeg Verlag, 2006). Este, de fapt, volumul al doilea al precedentei cărţi "Privind înapoi prin fereastra bucătăriei", de această dată autoarea îndepărtându-se de locurile natale, îmbinând în mod fericit plăcerea de a călători cu cea de a povesti pe unde a umblat şi ce-a... degustat. Ca să vă spun drept, reţetele nu m-au prea interesat, nici cele prescrise de medici cu scris de analfabeţi, nici cele "inventate" de bucătari renumiţi, cu pedigree-ul agăţat de gât, precum câinii din rasa botezată Saint-Bernard, cu figura lor tristă, având pe piept butoiaşul cu rom pentru cei pierduţi prin Alpii elveţieni. Am citit volumul pentru ce am găsit printre ciulama de pui, kvikk-lunsj-kake, filfil rumi mahshi, tsampa, momo, barzcz (o ciorbă poloneză, din care am gustat şi era să vomez!), dolmades, bitki şi alte aiureli. Sunt mai ademenitoare aromele amintirilor, impresiilor, dorului cu greu mascat după anii copilăriei, adolescenţei, tinereţii sibiene.

Cartea "de bucate", publicată de Dagmar Dusil, este doar un pretext de a se destăinui eventualului cititor (sibian cu atât mai bine), de a-şi deschide baierile sufletului, după atâţia ani trăind printre străini. Una este când pleci dintr-un loc la 4-5 ani, când în cap n-ai aproape nimic, eventual joacă, mâncare şi somn, şi alta când te rupi de cei mai frumoşi ani, ai liceului, ai facultăţii (Clujul era, la vremea aceea, pentru noi, un adevărat Heidelberg, o iubire care nu se uită niciodată). Toate locurile pe care le parcurge Dagmar Dusil - şi nu-s puţine, de la Italia, Bulgaria, Polonia, Spania, Iugoslavia, la Tibet, Egipt, Nepal, Thailanda, Sri Lanka etc. - au capăt de linie Ardealul/Sibiul - Mon amour: "Stau la fereastră şi privesc Munţii Făgăraşului. Sunt ceva petice de zăpadă, dar în curând se vor înfăţişa în toată splendoarea lor albă, de iarnă. Văd toate bucatele alese şi rostesc încet, aproape imperceptibil: Vreau o felie de pâine cu untură şi inele de ceapă".

Asta a fost "gustarea" de bază a copilăriei noastre, depăşind cele mai sofisticate reţete ale lumii. Din păcate, parcă nici untura, nici inelele de ceapă nu mai au acelaşi gust. Finalul cărţii lui Dagmar Dusil m-a făcut să lăcrimez şi jur că nu de la Allium cepa...





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

Garanta

TDC

Vacanta Eurotrip
espressor
sport
info
Licitatie publica

accentmedia