Gorgandin  Domeniul Viticol Apold
logo
Apulum
Regina Maria (1875-1938) - personalitate marcantă în viaţa politică a României secolului al XX-lea - "Mama răniţilor"
Regina Maria (1875-1938) - personalitate marcantă în viaţa politică a României secolului al XX-lea -

Regina Maria s-a născut în anul 1875, la data de 3/17 octombrie, şi este fiica ducelui Alfred Ernest Albert de Saxa-Coburg şi Gotha şi a ducesei Rusiei, Maria Alexandrovna. La vârsta majoratului, se căsătoreşte cu principele Ferdinand (nepotul de frate al lui Carol I) în data de 29 decembrie/10 ianuarie 1893. Carol I de Hohenzollern o apreciază şi o stimează pe principesa Maria. Astfel, în anul 1897, regele Carol I îi acordă acesteia gradul de colonel şi comandant onorific al unei unităţi de cavalerie, mai precis al Regimentului 4 Roşiori. Conform dinastiei regale, odată cu moartea lui Carol I, la data de 27 septembrie/10 octombrie 1914, succesor la tronul României devine Ferdinand I de Hohenzollern, întrucât Carol I nu avea urmaşi de gen masculin. Regina Maria a avut cu regele Ferdinand şase copii: Carol (n. 1893), Elisabeta (n. 1894), Marioara (n. 1900), Nicolae (n. 1903), Ileana (n. 1909) şi Mircea (n. 1913). Primul Război Mondial a izbucnit în data de 28 iulie 1914, ca urmare a contradicţiilor dintre marile puteri pentru acapararea de noi teritorii şi a reîmpărţirii sferelor de influenţă. Pretextul a fost atacarea Serbiei de către Austro-Ungaria odată cu asasinarea principelui austriac Franz Ferdinand de către un student sârb în localitatea Sarajevo din Bosnia. Cele două tabere care se duelau la început au fost Puterile Centrale (reprezentate de Austro-Ungaria şi Germania) pe de o parte, şi Antanta (reprezentate de Franţa, Anglia, Rusia) pe de altă parte. În final, acest război s-a generalizat cuprinzând cca 33 de ţări, având o populaţie de cca 1 miliard de locuitori. Trebuie menţionat că Turcia şi Bulgaria, vecine României, intră în război de partea Puterilor Centrale. La acea dată de 28 iulie 1914, România era neutră, datorită hotărârii Consiliului de Coroană din data de 2 iulie 1914. Deci, timp de 2 ani (1914-1916), România a fost o ţară neutră din punct de vedere militar. Regele Ferdinand susţinea şi dorea ca România să intre în război de partea Puterilor Centrale, respectând astfel tratatul de alianţă semnat în anul 1883 de pe vremea lui Carol I. Regina Maria considera că acest tratat a devenit nul la vremea respectivă (adică anul 1916), iar România prin convenţia politică semnată de ministrul Ion I.C. Brătianu la data de 4/27 august 1916 cu Franţa, Rusia, Marea Britanie, Italia, trebuie să se alăture Antantei, care garantează eliberarea teritoriilor ocupate de Austro-Ungaria (referitoare la Transilvania, Maramureş, Crişana, Banat) alipirea la România. Astfel, în Consiliul de Coroană din 14/27 august 1916, regele Ferdinand a fost nevoit şi lămurit să treacă de partea Antantei şi a declarat "cu sufletul torturat, am luat hotărârea de a-mi face datoria faţă de poporul român ale cărui destine le conduc". România a participat la război cu cca 562.000 de militari. Regina Maria a avut o influenţă covârşitoare în deciziile regelui Ferdinand, acesta a ascultat-o, ba mai mult a înlesnit şi ajutat tot mai mult activitatea politică a reginei.

Regina Maria a luat o decizie normală (de partea Antantei), o decizie ce se apropia de dorinţele şi doleanţele poporului român, pe care regina le-a înţeles. Armata română a ajuns să lupte pe un front - cel mai lung al războiului mondial de la Marea Neagră până în nordul Bucovinei. Dinastia regală împreună cu Parlamentul, din motive obiective este nevoită să se retragă la Iaşi, noua capitală a României, întrucât Bucureştiul este cucerit de armatele invadatoare. România, pe perioada anilor 1916-1918, va rezista, va învinge toate vicisitudinile vremii, va ieşi biruitoare din acest conflict, reuşind să-şi alipească ultimele provincii: Bucovina şi Transilvania cu patria mamă, formând statul naţional unitar român - România Mare, la data de 1 Decembrie 1918.

Prin activitatea sa politică, regina Maria a dat dovadă de demnitate şi curaj. A fost o femeie cu o inteligenţă superioară, frumoasă, cu dragoste de ţară şi de poporul său. Aceste fapte sunt dovedite şi adevărate, atunci când regina Maria participă în spatele frontului îmbrăcată în halatul alb, purtând însemnul Crucii Roşii, salvează şi pansează răniţi, încercând să le aline durerea, îmbărbătându-i, dându-le speranţa că nu va trece mult timp şi se vor întoarce la familiile lor, într-o Românie întregită.

A fost mereu alături de ofiţeri şi de soldaţii români. Din acest motiv a fost poreclită de ofiţeri şi soldaţi: "Mama răniţilor". Problemele poporului român o preocupau mereu, punând aceste probleme pe primul loc, înainte de problemele personale. De multe ori în timpul liber picta. Era o adevărată pictoriţă - cu picturi foarte reuşite, excelente. Frumoasa casă cu cultură din oraşul Oradea îi poartă numele. În timpul regelui Ferdinand şi al reginei Maria s-au pus bazele construcţiei Crucii de pe vârful Caraiman din masivul Bucegilor (cea mai mare cruce din lume, construită pe un vârf de munte). În anul 1919, armatele române reuşesc să înlăture din faşă apariţia şi instaurarea bolşevismului din centrul Europei, mai precis să înlăture guvernul bolşevic din Ungaria, condus de Bela Kuhn, care ameninţa graniţa de nord-vest a României. Tot în acest an 1919, primăvara (luna mai), regele Ferdinand şi regina Maria fac o vizită în Transilvania, mai bine zis o călătorie pe ruta Bucureşti-Oradea - Bichiş Csaba - Carei - Baia Mare - Dej - Bistriţa Năsăud - Cluj Napoca - Turda - Alba Iulia - Sibiu - Bucureşti. Această vizită a înlesnit legătura puternică de dragoste şi însufleţire ce exista între dinastia regală şi poporul român majoritar din Transilvania, alături de minorităţi. În toate aceste localităţi, populaţia a ovaţionat şi s-a alăturat cu mic, cu mare regelui şi reginei, primindu-i cu căldură şi bucurie. Nu trebuie uitat că încoronarea regelui Ferdinand şi a reginei Maria s-a făcut în data de 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, în semn de omagiu adus marelui voievod Mihai Viteazul. Pe plan extern, regele Ferdinand şi regina Maria au avut relaţii foarte bune de prietenie şi bună înţelegere cu state importante din Europa: Franţa, Anglia, Italia, Rusia, Belgia, precum şi cu ţări mai mici, apropiate, vecine: Iugoslavia, Austria, Slovenia, Grecia etc. La conferinţa de Pace de la Versailles din anul 1919, regina Maria a reprezentat România, apărând interesele ţării noastre. Cu această ocazie, preşedintele Franţei, Raymond Poincare, i-a înmânat Marele Cordon al Legiunii de Onoare, iar Academia Belle Arte din Paris a primit-o în rândurile sale, ca membră. Visul reginei Maria de a vizita SUA s-a realizat în anul 1926. Astfel, în capitala statului, la Washington s-a întâlnit cu preşedintele SUA, Calvin Coolidge, unde a fost primită cu onoruri militare. În SUA a participat la inaugurarea unor lucrări de artă şi cultură.

A publicat în SUA "The Story of My Life" (Povestea vieţii mele).

În anul 1927, la 20 iulie, regele Ferdinand moare. Este înmormântat în pronaosul Mănăstirii Curtea de Argeş. Odată cu moartea regelui Ferdinand, activitatea politică a reginei a scăzut simţitor. La 10 mai 1929, regina Maria participă la paradă şi la festivităţile ce au loc cu această ocazie. Pe perioada anilor 1925-1930, în ţară se formează un curent "carlist" care reuşeşte să-l aducă în ţară pe Carol al II-lea, proclamându-l la 8 iunie 1930 - ca rege al României. Regele Carol al II-lea i-a stabilit domiciliul forţat reginei Maria în localitatea Balcic din Cadrilater, la bisericuţa ortodoxă Stella Maris, iar uneori la castelul Bran. La 1 decembrie 1936, regele Carol al II-lea inaugurează Arcul de Triumf din Bucureşti - monument închinat eroilor patriei; la festivităţi este invitată şi regina mamă, însă cuvântul de deschidere îl are regele Carol al II-lea.

Începând cu anul 1937, regina Maria se îmbolnăveşte, urmează tratament în Italia, apoi în Germania la o clinică din Dresda, unde află cu stupoare că suferă de o boală gravă - cancer la ficat. Simţindu-şi sfârşitul aproape, regina Maria se întoarce în ţară la castelul Pelişor din Sinaia; era ziua de 17 iulie 1938. A doua zi, în 18 iulie, moare în castelul Pelişor. A lăsat cu limbă de moarte ca inima ei să fie depusă în bisericuţa Stella Maris din Balcic. Corpul neînsufleţit a fost depus alături de regele Ferdinand în pronaosul Mănăstirii Curtea de Argeş. Inima a străbătut un lung drum de-a lungul anilor: de la bisericuţa ortodoxă Stella Maris din Balcic la castelul Bran, apoi la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti, iar de aici caseta cu inima reginei a fost depusă la Muzeul Pelişor din Sinaia, exact în camera unde a murit regina României reîntregite. Regina Maria a avut o viaţă plină de bucurii, dar şi de dureri.

Alături de regele Ferdinand, considerat întregitorul şi făuritorul României Mari, regina Maria a iubit poporul român, a luptat pentru drepturile lui, dar şi poporul la rându-i a iubit-o. Iată ultimele cuvinte adresate poporului român şi ţării sale de regina Maria cu câteva zile înainte de a muri, printr-o scrisoare: "Eu am ajuns la capătul drumului meu. Dar înainte de a tăcea pentru veşnicie, vreau să-mi ridic pentru ultima dată mâinile pentru o binecuvântare. Te iubesc, iubită Românie, ţara bucuriilor şi durerilor mele, frumoasă ţară care ai trăit în inima mea şi ale cărei cărări le-am cunoscut toate. Frumoasă ţară pe care eu am văzut-o întreagă, a cărei soartă am împărţit-o atâţia ani, al cărei vis strămoşesc l-am visat şi eu şi mi-a fost îngăduit să-l văd împlinit. Fii veşnic îmbelşugată, fii tu mare şi plină de cinste, să stai veşnic falnică printre alte naţiuni, fii cinstită, iubită şi pricepută. Şi acum vă zic rămas bun pe veci, de acum înainte nu vă voi putea trimite niciun semn, dar mai presus de toate aminteşte-ţi, poporul meu, că te-am iubit şi că te binecuvântez cu ultima mea suflare".

Petru MAREŞ, Nocrich





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

mcdonalds

Covoare

Vacanta Eurotrip
espressor
sport
info
Licitatie publica

accentmedia