logo
Profesorul Ilie Moise la 70 de ani
Profesorul Ilie Moise la 70 de ani

Colegul Ilie Moise (n. 13 februarie 1948, în localitatea Cut, judeţul Alba) este absolvent al Facultăţii de Litere de la Universitatea din Cluj-Napoca (1972), doctor în filologie al aceleiaşi universităţi (1993), cu teza Ceata de feciori la români, tipărită, cu îmbunătăţiri, sub titlul Confrerii carpatice de tineret: ceata de feciori (Sibiu, Editura Imago, 1999), profesor universitar la Facultatea de Litere, Istorie şi Jurnalism de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (1990-2013). Începând din 1988, este angajat al Institutului de Cercetări Socio-Umane al Academiei Române, a cărui istorie o evocă în studiul aniversar şase decenii de cercetare etnologică instituţionalizată la Sibiu, publicat în „Studii şi comunicări de etnologie”, tomul XXX/2016, p. 7-11, una din cele mai prestigioase şi longevive publicaţii de specialitate de la noi, revistă al cărei redactor-şef este încă de la primul număr şi despre care scriam, acum mai bine de 10 ani, că: „Spre deosebire de cele mai multe publicaţii de folclor care mai apar astăzi la noi şi care încearcă să depăşească localismul aspirând pentru calitatea de a fi «naţionale», revista de la Sibiu poartă deja semnele europenismului, ale multiculturalităţii şi ale interculturalităţii specifice timpului prezent.” („Studii şi comunicări de etnologie”, tomul XX/2006, p. 8)

Între timp, adică în ultimii zece ani, suma cărţilor scrise de Ilie Moise, şi aşa copleşitoare, s-a înmulţit cu volumele Efigii sentimentale, vol. I (Sibiu, Editura Imago, 2008), Itinerarii clujene (Cluj-Napoca, Editura Hiperborea, 2008), Oamenii şi locurile Albei (Blaj, Editura Buna Vestire, 2009), Seducţia Muzeului (Sibiu, Astra Museum, 2009), O lume în imagini ... (Alba Iulia, Editura Altip, 2011), Povestea caselor. Casa Cut (Craiova, Editura Universitaria, 2013), Crochiuri antropologice. Dascăli de arte tradiţionale, vol. I şi II (Sibiu, Astra Museum, 2013, 2014), Cartea Cutului – monografia unui sat transilvan (Alba Iulia, Editura Altip, 2014), Mircea Lac, dascăl de tradiţii (Sibiu, Astra Museum, 2015), Secvenţe hunedorene (Alba Iulia, Editura Altip, 2015), la care se pot adăuga Astra – între identitate şi aliniere europeană – strategii culturale (Bucureşti, Editura Academiei Române, 2012), în colaborare cu Gabriela Panţel, precum şi Din etnologia germanilor din România (Sibiu, Editura Honterus, 2017) – antologie realizată împreună cu Andreea Buzaş.

Profesorul şi cercetătorul Ilie Moise aparţine spiritual integral spaţiului transilvan, pe întinderea lui matricială, de la Cut la Sebeş – unde face studiile liceale, de aici la Cluj (unde i-a avut ca mentori, la Universitate, pe profesorii Dumitru Pop şi Ion Şeuleanu), pentru a se stabili cu admirabila lui familie la Sibiu, unde s-a şi împlinit profesional (unul dintre modelele sale de aici fiind profesorul Gheorghe Pavelescu, contemporan al lui Lucian Blaga, marginalizat o vreme, revenit în prim-planul vieţii ştiinţifice spre senectute, dar viguros şi activ până la sfârşitul vieţii, ca şi etnografii Cornel Irimie ori Horst Klusch, pe care îi evocă cu emoţie şi veneraţie în scrieri precum Efigii sentimentale I, Imago, 2008).

Cu suflet de copil, de adolescent, de fecior, de îndrăgostit, Ilie Moise a inscripţionat în gena sa culturală satul natal, Cutul, devenit, împreună cu oamenii săi, un spaţiu mitic, un centrum mundi, pe care, dacă nu îl evocă în spiritul realismului magic al romancierilor sud-americani, îl proslăveşte şi îl arată lumii în toată splendoarea lui. Chiar acum, când casa de la Cut a familiei Moise a luat drumul Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti, devenind una din „vedetele” bătrânului aşezământ cultural din nordul capitalei, Ilie Moise şi doamna sa, Ana, continuă să vină la „casa părintească”, nu în calitate de musafiri, de oaspeţi, de vizitatori, ci ca locatari de drept ai acelei gospodării.

Culegător de folclor, activist cultural, director al Teatrului de Stat din Sibiu, profesor universitar, cercetător ştiinţific, redactor al unei importante reviste de specialitate, membru în comisii de doctorat de la universităţile din Sibiu, Oradea, Cluj, Timişoara, Bucureşti, Ilie Moise mai are o calitate pe care nu o ţine ascunsă – aceea de colecţionar de etnografie şi artă populară. Cine i-a trecut pragul primitorului său apartament din Sibiu (unde am fost şi eu o dată, împreună cu regretatul Alexandru Dobre, pe vremea aceea redactor-şef al „Revistei de Etnografie şi Folclor” a Academiei Române) nu se putea opri să admire minunatele exponate, aşezate cu gust şi puse în valoare într-un spaţiu care nu era acela al unui muzeu.

Unora dintre exponate, colecţionarul le scrie „povestea” într-un volum realizat de mai tinerele sale colege, Andreea Buzaş şi Olga Popa, Ilie Moise – crochiu de colecţie, Editura Astra Museum, 2016, pe a cărui copertă pruncul Ilie, în braţele mamei sale, ţine ochii larg deschişi către lumea în care intra, neştiutor şi încrezător. Au trecut de atunci 70 de ani. Lumea s-a schimbat, copilaşul a devenit un om mare, un savant serios, matur, uimit încă de cele care au fost şi curios să afle cele care vor veni.

La mulţi ani cu sănătate, iubite coleg Ilie Moise!

Prof. univ. dr. Nicolae Constantinescu

Universitatea din Bucureşti





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

kogalniceanu

smeralda

Vacanta Eurotrip
espressor
sport
info
filarmonica
Licitatie publica

accentmedia