Tribuna
Astra film
Prezenţe sibiene la o tradiţională sesiune ştiinţifică de la Biblioteca Română din Freiburg
Prezenţe sibiene la o tradiţională sesiune ştiinţifică de la Biblioteca Română din Freiburg
De Biblioteca Română din Freiburg mă leagă frumoase amintiri din cele două descinderi precedente, când am descoperit în adevăratul tezaur pe care ea îl deţine (mulţi se încumetă să o considere chiar cea mai bogată instituţie a cărţii din diaspora română a întregii lumi ) un manuscris eminescian neobservat de editori sau de alţi exegeţi ai operei poetului, drept care l-am publicat cu un studiu aferent; a fost un aport apreciat de prof. Dimitrie Vatamaniuc, iar dr. Nicolae Georgescu mi-a propus o colaborare de viitor, ca eminescologi.

     De data aceasta, sosită la Freiburg, răspundeam invitaţiei de a participa la sesiunea ştiinţifică anuală din 13 octombrie 2018, când pe lângă intelectuali din diferite state occidentale, precum Franţa, Elveţia, Belgia şi neprecupeţit Germania, ca ţară-gazdă,  figurau în programul evenimentului  trei universitari sibieni, care în ordinea prezentării din program erau Anca Sîrghie, Ion Dur şi Gabriel Hasmaţuchi. Desigur că şi  din alte părţi ale  României  erau anunţaţi comunicanţi prestigioşi, aşa cum erau profesorii Ion  Irimie de la Cluj-Napoca, Mihaela Albu şi Dan Anghelescu de la Bucureşti sau  George Achim din Baia Mare. În program am citit şi nume precum Academicianul Ionel Cândea din Brăila ori drd. Antoniu –Ioan  din Tg. Mureş.  Pe care dintre aceştia îi voi întâlni cu adevărat în sală nu aveam cum să ştiu când am intrat, trebuia să am răbdare până la pauză. Pe moment, am fost salutată de domnul Costel Apolzan, jovialul sibian stabilit de mulţi ani la Munchen, care m-a întâmpinat cu un zâmbet cald, apoi am zărit pe Ion Ungureanu, cândva profesor de geografie la Liceul “Gh. Lazăr” din Sibiu. Aşadar nu eram singură, cum mă temusem.

    Sesiunea ştiinţifică a început fără preludii convenţionale, ca şi când  “familia” Institutului Român din Freiburg, care tocmai îşi desfăşurase cu o zi înainte adunarea sa generală, primea la acest nou eveniment persoane prea bine cunoscute. Prof. filosof Ion  Irimie a încântat asistenţa cu limpezimea argumentelor aduse temei D.D.Roşca şi L. Blaga. Câteva gânduri comparative, astfel că la pauză l-am felicitat pe conferenţiar pentru expozeu, mărturisindu-i că un asemenea dicţionar viu, cu idei clare cum s-a dovedit a fi Domnia Sa este binevenit în orice colectivitate de intelectuali. Moderatorul manifestării, medicul dr. Mihai Neagu, a promis că îi va da filosofului şansa unei întregi conferinţe la viitoarea reuniune culturală a Bibliotecii. Păcat că nu voi mai rămâne până la acea dată în Freiburg. Pr. Prof. Ioan Dură din Bruxelles a abordat o temă binevenită în an centenar, Preoţi ortodocşi şi Primul Război Mondial şi aportul lor la înfăptuirea Marii Uniri, o abordare încărcată de dramatism, reliefând simţul datoriei patriotice împlinite. Venit de la Fribourg din Elveţia, publicistul Dan Ottiger Dumitrescu a prezentat într-un stil activ, cu elemente de noutate evenimenţială care au captat atenţia asistenţei tema Pernicioasa aniversare în Occident a 200 de ani de la naşterea lui Karl Marx.

     Dr. Mihai Neagu s-a dovedit demn de funcţia de director al instituţiei gazdă prin bogata documentare valorificată în comunicarea Basarabia în arhiva Aurel Sergiu Marinescu, acel intelectual de elită care adunase multe documente selectate în cele 10 volume închinate Istoriei Exilului românesc. Centenarul naşterii lui ştefan Baciu, marcat şi la Sibiu prin expoziţia organizată la Biblioteca judeţeană Astra, a fost prezent prin titlurile comunicărilor anunţate de Mihaela Albu şi Dan Anghelescu, dar autorii au lipsit, astfel urmând ca textele integrale să poată fi citite în “Buletinul informativ” ce va apărea peste un an, la viitoarea ediţie a manifestării. Practica anunţării din timp a unor titluri incitante, care apar în program, fără ca apoi autorii să se prezinte la eveniment, are o parte pozitivă, în condiţiile în care moderatorul se angajează să lectureze măcar rezumativ cuprinsul acelor comunicări, desigur pe cele nu prea bogate; câştigul este faptul că temele respective sunt punctate, acoperindu-se astfel o plajă mai largă de subiecte tratate. O responsabilitate majoră a unei asemenea manifestări ştiinţifice este să pună în valoare personalităţile şi evenimentele diasporei. Aşa cum am observat la ediţia de faţă, participanţii la sesiunea ştiinţifică sunt intelectuali de elită şi fiecare problemă expusă a stârnit comentarii, chiar completări binevenite şi observaţii cel mai adesea pertinente. În schimb, lipsa autorilor, care să dea răspunsuri la întrebările ce se puneau, s-a resimţit ca o lacună şi recomand tuturor comunicanţilor înscrişi în program să se prezinte efectiv, spre a susţine un dialog fertil cu publicul prezent, un public mult mai  numeros şi mai autorizat ca în reuniunile românilor din diaspora altor ţări vizitate de mine. Desigur că publicarea studiilor propuse în program la sesiune în “Buletinul informativ” al Bibliotecii Române din Freiburg este o realizare notabilă a directorului Mihai Neagu, dar anunţarea unor teme, doar formal, ar fi păgubitoare pentru substanţialitatea acestui eveniment  cultural panromânesc. În acest sens, voi menţiona în continuare numai pe autorii prezenţi la sesiune, urmând ca textele celor absenţi, desigur unii dintre ei deplin motivaţi în mod obiectiv, să le parcurgem în viitorul “Buletin”.

   Am apreciat la prof. Matei Cazacu, sosit  de la Paris, tema interesantă propusă, anume  Elitele provinciale în România Mare, de la colaborare la concurenţă, iar la prof. George Achim acuitatea imagistică în portretizarea poetului Ioan Alexandru. Horia Marieş din Bucureşti a punctat moartea martirică a episcopului greco-catolic Ioan Suciu, iar dr. Mirel Giurgiu Georg din Kehl, Germania,  fără să aducă noutăţi în tratarea temei propuse, respectiv Cercul literar de la Sibiu/Cluj-prezentare, restituiri, comentarii, a evocat acest “fenomen” cultural de la mijlocul secolului trecut. Interesantă a fost ideea comunicării lui Ion Ungureanu din Pfungstadt, Germania, intitulată Un secol înainte, un secol după 1918-capitol de geografie politică. Domnul  Mircea Roşianu, profesor la Freiburg, a continuat o temă incitantă pe care pivotase şi în ediţia precedentă, Anglicisme în limba română actuală. Componenta romanică, iar Anca Sîrghie, universitara sosită de la Sibiu, a dezvoltat subiectul Ideea de unire a românilor în publicistica lui Eminescu, noutatea argumentării impresionând publicul prezent.

     Speranţa unui front sibian comun cu colegii anunţaţi în program, Ion Dur, care ar fi urmat să prezinte o temă legată de Constantin Noica, şi Gabriel Hasmaţuchi, care anunţa un subiect vizând publicistica lui Ernest Bernea, nu s-a putut împlini, dar comunicările colegilor mei vor fi neprecupeţit citite în viitorul „Buletinul Bibliotecii”, ca, de altfel şi prezentarea  lui Vasile Coman, legionarul, anunţată de Antoniu- Ioan Berar.

În pauza dintre cele două părţi ale sesiunii a venit în mod firesc vorba şi despre  modul cum s-a votat recent  la referendum în România familia clasică tradiţională. Un participant a povestit că în clasa băiatului său de 15 ani a intrat o profesoară care avea datoria să explice elevilor adolescenţi că este legitimă condiţia lesbienelor şi a homosexualilor. După terminare expozeului, exact acest adolescent a pus profesoarei o întrebare directă: Cuplurile de lesbiene sau de homosexuali pot face copii? La răspunsul negativ al profesoarei misionare elevii au huduit dezaprobator şi ea s-a retras ruşinată. Elevii nu au putut fi convinşi, aşadar, că anormalul trebuie tratat ca normal. Surpriza de a ne descoperi cu profesorul Roşianu din Freiburg ca lăzărişti ai unor promoţii apropiate ne-au asigurat bucuria de a evoca pe câţiva buni profesori ai anilor ’60, când şcoala era şcoală şi învăţatul era o treabă serioasă, ce nu se putea negocia...

      La o manifestare ştiinţifică de calibrul celei desfăşurate în 13 octombrie 2018 sunt îndeobşte prezenţi participanţi veniţi din puncte geografice mai mult sau mai puţin îndepărtate, care se interesează concret de anumite teme din programul anunţat şi dezamăgirea ca tocmai acelea să nu fie dezvoltate este pe măsură. De aici, pledoaria mea ca un asemenea eveniment ştiinţific românesc de tradiţie să fie abordat cu toată seriozitatea, prin prezentarea efectivă a comunicanţilor, astfel ca el să ne reprezinte în faţa lumii întregi ca naţie, asigurând pe organizatorii lui de întreaga preţuire a noastră, participanţii.

Anca SÎRGHIE





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

marquardt

Imbunatatirea accesului..SMIS 125263

Asigurarea SMIS 125264

Transylvanian Grand Prix

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
turboclima
Licitatie publica

accentmedia