logo
FITS
O carte cu pagini mult şi bine cumpănite
O carte cu pagini mult şi bine cumpănite
* Nicolae Presecan, Aurel Badiu – Monografia localităţii Mândra, comuna Loamneş, judeţul Sibiu, Editura Technomedia, Sibiu, 2014, 344 p*

Satul Mândra, situat pe culoarul râului Visa, aparţinător comunei Loamneş, situată la rândul ei la marginea Podişului Secaşelor, este un sat aşezat şi bine rânduit, ca atât de multe sate din zona Sibiului, cu drumuri care îl leagă lesnicios de Sibiu, Copşa Mică şi Mediaş, dar cu acces din 1984 şi la calea ferată Sibiu-Copşa Mică-Mediaş.
Autorii, Aurel Badiu (decedat) şi prof. Nicolae Presecan s-au gândit iniţial la o mo­nografie comună a Mândrei şi Loamneşului, mai ales că majoritatea instituţiilor comunei sunt situate pe teritoriul satului Mândra, însă cele două localităţi au avut în timp identitate şi perso­nalitate distincte, astfel că i-au de­di­cat satului o monografie aparte.
Judeţul Sibiu, din fericire, beneficiază de multe monografii ale localităţilor care îl compun, iar eu de mult visez la o lucrare amplă de sinteză a zonei Sibiului de la Cârţa, Cârţişoara şi Agnita, până la Tălmaciu şi Turnu-Roşu, iar de acolo până spre nord până la Axente Sever şi Mediaş, o zonă compact românească, care timp de veacuri a avut rosturi inegalabile în istoria Transilvaniei, în istoria emancipării naţionale a românilor intracarpatini. Documentaţia în mare parte există tocmai prin aceste monografii. Eu am avut prilejul să prefaţez multe dintre ele, să dau sfaturi în alcătuirea lor, sau să le prezint în scris. Am făcut-o cu conştiinţa importanţei lor, mărturisesc însă că am în faţă o lucrare de excepţie, scrisă cu mult profesionalism, cu o documentaţie care te plimbă de la arhivele din Viena  până la arhivele din Sibiu, după cum au fost cercetate informaţii din Biblioteca Judeţeană Astra, din Casa „Teutsch”, Biblioteca Universităţii „Lucian Blaga”, Direcţia Judeţeană de Statistică, Arhiepiscopia Ortodoxă Română, firesc de la Primăria Loamneş, Parohia Ortodoxă Mândra, Şcoala Gimnazială Loamneş, informaţii fericit completate de comunicarea directă a autorilor cu oamenii satului, pentru a pătrunde în substratul spiritual de adâncime a memoriei colective;  sunt studiate şi nu mai puţin de 48 de lucrări ştiinţifice, monografii, studii statistice, recensăminte, presă.
Redactarea monografiei aparţine fără discuţie prof. Nicolae Presecan, un intelectual de rasă, care timp de decenii a împlinit rosturi importante în învăţământul şi cultura sibiană, ca şi în Ministerul Educaţiei şi Învăţământului. Este scrisă într-o limbă românească fără cusur, într-un stil antrenant, ceea ce te face s-o citeşti repede.
Satul Mândra, curat românesc, datează din 7 martie 1699, imediat după cucerirea Transilvaniei de către habsburgi, înfiinţat pe un teren situat în extremitatea nord-estică a oraşului Ocna Sibiului, denumit „Dealul de opt florini”, teren cumpărat de comitele Francisc Szentpály, care a aşezat 26 de familii de români iobagi din satul Haşag şi patru familii de români din Ocna Sibiului; mereu în conflicte cu autorităţile din Ocna Sibiului, satul va rămâne în stăpânirea urmaşilor familiei amintite şi a altor grofi, sătenii find supuşi sarcinilor iobăgeşti până la Revoluţia de la 1848. A cunoscut o scurtă ocupaţie, cu nenorocirile cauzate, a armatei maghiare conduse de generalul Josif Bem şi poetul Petöfi în ianuarie 1849, au avut loc lupte între trupele maghiare şi cele austriece, apoi între cele ungare şi ruseşti; localnicii şi-au avut eroii lor în cele două războaie mondiale; a cunoscut cele două reforme agrare, din 1921 şi 1945, colec­tivizarea şi alte cele. După legendă numele satului ar fi venit de la o hangiţă de o rară frumuseţe, pe care cei aflaţi în trecere pe la han au numit-o Mândra.
A avut o primă veche biserică din lemn, iar cea actuală datează din 1930 şi a fost sfinţită de marele mitropolit din Sibiu, Nicolae Bălan. Învăţământul pentru copiii din sat trebuie să fi existat, cât de modest, de la început, asigurat de preot la biserică; mult timp, în secolul al XIX-lea învăţământul copiilor din sat a fost asigurat de parohul din Loamneş, iar şcoala propriu-zisă a existat de pe la 1862, chiar dacă era ambulatorie, apoi mulţi copii se deplasau zilnic la şcoala din Loamneş. Şcoala primară cu clasele I-VII s-a înfiinţat imediat după Primul Război Mondial funcţionând cu clase simultane. După 1948 a funcţionat timp de mulţi ani cu clasele I-IV; din 1968 toţi copiii de vârstă şcolară de la clasa I până la clasa a VIII-a din satul Mândra frecventează şcoala din Loamneş, situată în Centrul Civic al comunei Loamneş.
Autorii prezintă viaţa satului şi a sătenilor din Mândra în amănunt. Desigur, fiecare localitate îşi are elemente specifice de cultură, artă, tradiţii şi obiceiuri; merg până la a ne da şi numele tractoriştilor din sat, de la apariţia primului tractor până la zi. Important însă este faptul că sătenii îşi păstrează cu sfinţenie şi astăzi toate aceste tradiţii care îi individualizează. Ei se simt oamenii locului.
Un sat cu un număr relativ mic de locuitori, tot timpul între 200 şi 300 de oameni a dat un remarcabil număr de intelectuali: profesori universitari, şefi de instituţii sau de societăţi comerciale, medici, profesori, învăţători etc. Satul este bine rânduit şi are perspective de dezvoltare în continuare, întrucât beneficiază de un sol roditor, are un ridicat potenţial pomicol, avicol şi piscicol prin salba de lacuri de la marginea localităţii, iar fabrica „Carpalat” din localitate este vestită deja prin producţia de lactate diverse şi de cofetărie. Oamenii sunt inventivi şi harnici, canalizarea este pe terminate, iar aproape în fiecare gospodărie găseşti întrea­ga aparatură tehnică care îţi uşurează traiul de zi cu zi.
Zeci şi zeci de fotografii color şi alb-negru ne vorbesc la rândul lor de viaţa satului. O întregire fericită.
Atenţie, autorităţi sibiene de toate felurile! Lucru mai rar, cartea a fost plătită până la ultimul bănuţ de Primăria din Loamneş prin doamna primar Maria Greavu şi domnul viceprimar Rusu T. Nicolae şi este distribuită gratuit.
Nu pot să nu remarc aspectul deosebit de îngrijit al cărţii, Editura Technomedia, a bunului meu prieten Nicu Stancu, se respectă.
Felicitările mele, domnule profesor Nicolae Presecan!


Dr. Mihai RACOVIŢAN





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

turboclima

book festival

Vacanta Eurotrip
espressor
sport
info
Covoare
Licitatie publica

accentmedia