logo
MIZA PROIECTULUI BÂLEA - CAPRA
Al. Constantinescu
1965 vizualizari
MIZA  PROIECTULUI  BÂLEA - CAPRA
Cu dotările preconizate pentru dezvoltarea zonei Bâlea – Capra, numărul turiştilor ar creşte, doar într-o primă etapă, de la 3.000 la 40.000 pe an. Guvernul oferă subvenţii Consiliilor Judeţene Sibiu şi Argeş pentru documentaţiile necesare unui proiect viabil.

Ar fi o impietate să conving sibienii, chiar prin ziarul lor, de importanţa valorilor naturale, turistice, sportive şi de agrement existente în zona văilor Bâlea – Capra, din Munţii Făgăraş. Intenţia este de a prezenta doar câteva momente de pe traseul „slalomului uriaş” lansat de fostul ministru al Turismului - Mircea Dobre şi susţinut de actualul ministru, Bogdan Trif. Primul moment îmbucurător constă în faptul - remarcabil ! - că, după 48 de ani, Proiectul nr 2079/ 1970 „Dezvoltarea zonei Bâlea Capra”, a ajuns, totuşi, pe masa Domniilor lor. Următorul rezidă din faptul că acest Proiect, deşi întocmit de „comunişti” nimeni nu s-a găsit să-l spulbere – cum s-a întâmplat cu mai toate valorile rămase în industrie, cercetare sau cultură.

Este de apreciat apoi că lucrarea iniţială a avut drept scop o cât mai eficientă echipare a întregului areal (de la desprinderea din DN1 a Transfăgărăşanului (DN 7C), până la Arefu, din judeţul Argeş), pentru practicarea turismului pe tot parcursul anului, la nivelul european de atunci. Astfel, pentru sezonul alb, cu dotările prevăzute, s-ar fi putut practica în acest spaţiu: schi de primăvară, sărituri de pe trambuline, schi fond, schi bob, sanie, patinaj, schi joering şi moto schi. Pentru sezonul estival erau prevăzute dotări şi spaţii utile pentru amatorii de tir, tenis, călărie, golf şi mini-golf. Multe alte construcţii, precum restaurante, cazino, piscine acoperite, săli de cinema, formarea unui lac (la Glăjărie) pentru practicarea unor sporturi nautice şi pescuit sportiv, întregeau zestrea unei staţiuni complexe şi unice la noi. Pentru toate acestea urma să fie puse în funcţiune 16 instalaţii mecanice de transport, desfăşurate pe 22 857 m, pentru 23 pârtii - uşoare, foarte uşoare, medii, dificile şi de retragere. Cazarea trebuia asigurată prin construirea unor noi cabane şi hoteluri cu o capacitate de cazare totală de 5000 persoane. Bunăoară, pe malul nordic al Lacului Bâlea - cu o fascinantă vedere spre Ţara Oltului, s-a şi început, în 1974, construirea hotelului „Cristal” (320 locuri, în camere cu 2-3 paturi + restaurant, spaţii utilitare, terase). Pe cel care a şi turnat atunci parte din fundaţia acestuia – Rudiger Tischler, tehnician constructor - l-am şi contactat pentru a-l întreba dacă acele betoane mai pot fi utile unei eventuale construcţii. Răspunsul a fost afirmativ, cu obligaţia executării unor eventuale corecturi doar acolo unde fundaţia turnată depăşeşte suprafaţa solului.

Am consemnat totodată şi argumentele pertinente ale domnului Constantin Voiciulescu - arhitectul şef al Proiectului nr. 2079/’70, elaborat atunci de Institutul Judeţean de Proiectare Sibiu: „Redeschiderea temei echipării văilor Bâlea – Capra din punct de vedere sportiv, turistic si de agrement, de către ministrul Turismului – Bogdan Trif, mi-a făcut, desigur, o mare plăcere, că deh, vorba românului, „mai bine mai târziu decât niciodată !”. Problematica conţinută în proiectul citat, Nr. 2079/1970, constituie, după mine, acum, ca şi atunci, un pas mare în dezvoltarea turistică şi economică atât a zonei Sibiului, cât şi în general a Carpaţilor. Realizarea şi funcţionarea în condiţii bune a drumului Transfăgărăşan, prin uşurarea accesului a milioane de turişti prin zone tangibile doar pietonal, a demonstrat corectitudinea premizelor stabilite atunci şi lăsate, din păcate, de izbelişte atâta amar de vreme ! Ceea ce se cunoaşte mai puţin este că devizul general aprobat al proiectului Bâlea – Capra a avut avizul Comisiei Naţionale de investiţii, o aprobare care era foarte greu de obţinut pe atunci, dar care deschidea calea finanţărilor, fără probleme, a tuturor detaliilor proiectului. Din păcate, comoditatea şi lipsa de interes specifice sibienilor pentru investiţii importante de munte şi-a spus cuvântul .....şi totuşi, marea provocare a zonei Bâlea – Capra trece peste ani! Acest loc minunat, care în sezonul cald devine un teren excelent pentru activităţi turistice estivale, iar în sezonul rece se transformă într-un “amplu frigider natural”. Zona poate asimila dotări sportive şi de agrement specifice,în condiţii excelente, care nu se mai regăsesc niciunde în Carpaţi. Doar aici sunt altitudini posibil de „mobilat” la 2300-2000 metri, în apropiere de mari artere rutiere şi de multe centre şi zone populate.

Actuala conjunctură, după opinia mea, are mari şanse de reuşită doar printr-o organizare tehnică, logistică şi materială, fără rabat, printr-o colaborare perfectă între Ministerul Turismului şi un consiliu de acţiune local, garant al înfăptuirii tuturor obiectivelor, de la stabilirea temei de proiectare până la „cheie”. Conform cerinţelor legale actuale, aş începe cu un Studiu de Fezabilitate complex, care să lămurească condiţiile noi şi de viitor ale problemelor de climatologie, domeniu mult ajutat de prezenţa Staţiei Meteo Bâlea Lac, cu date care vor fi desigur valabile, în extensio şi pentru văile adiacente – Doamnei, Laitei , Râiosu-Piscul Negru. Acest studiu va trebui să lămurească condiţiile actuale ale jocului temperaturilor, ale precipitaţiilor şi, mai ales, a evoluţiei stratului de zăpadă, în special a celei compactate. Sunt elemente de bază în dimensionarea şi definitivarea soluţiilor de viitor. În cadrul aceluiaşi Studiu de fezabilitate, va fi necesară cercetarea, cartarea şi stabilirea zonelor de amplasare a pârtiilor de schi alpin şi a celor pentru schi nordic. Condiţiile tehnice anterioare s-au modificat cert, în cei 44 de ani scurşi de la avizarea proiectului iniţial. O altă componentă principală a acestei documentaţii va fi un Studiu al posibilelor zone de avalanşe în zonă şi a măsurilor de protecţie ce trebuie luate. În acest domeniu cred că soluţia unui serviciu bazat pe intervenţia unui elicopter, cu un specialist în explozibili la bord (soluţie aplicată des în Alpi), ataşat serviciului Salvamont sau SMURD Sibiu, ar fi cea mai potrivită soluţie, atât din punct de vedere tehnic cât şi economic. Odată lămurită schema pârtiilor de schi alpin se va putea proceda la dispunerea mijloacelor necesare de transport pe cablu. Aici va trebui urmărit cu cerbicie o relaţie corectă între capacitatea tehnică utilă şi asigurarea fondurilor aferente. În acest domeniu datele stabilite de proiectantul de specialitate trebuie să fie TABU!

Eroarea de la telecabină: 12 locuri în loc de 100!

Ne ajunge eroarea de la Telecabina Bâlea Cascadă – Bâlea Lac, unde, de la o cabină iniţial prevăzută de 100 locuri s-a ajuns, prin ordin “de sus”, la cabina de 12 locuri. Ca o consecinţă, principala axă de transport pe cablu: Bâlea Glăjărie – Bâlea Cascadă – Bâlea Lac, trebuie regândită integral şi executată “ca la carte”. În acelaşi fel se va proceda şi cu reţeaua pârtiilor pentru telegondole şi telescaune de mare capacitate, cu debreiere în staţii. Cazarea şi alimentaţia publică este bine să urmeze schema propusă în proiectul din 1970, - capacităţi minime în punctele de altitudine, (Bâlea Lac şi Bâlea Cascadă) şi capacitate maximă la Glăjărie (sistem omniprezent în majoritatea staţiunilor din Alpi). Cum e şi normal, capacitatea pârtiilor de schi va dicta capacităţile finale de cazare şi alimentaţie. Configurarea staţiunii şi a dotărilor va trebui să ţină cont de funcţiunile tehnice create, de legislaţia în vigoare în domeniul urbanismului, a construcţiilor, a protecţiei seismice şi a proprietăţii. Oricum, zona Bâlea-Capra a fost şi rămâne un paradis al schiului alpin, cu durata cea mai lungă de practicare din ţară, care răspunde total şi coerent cerinţelor momentului.

Nu m-aş zgârci la tărâţe nici în privinţa modernizării diversificatelor drumuri de munte, existentă la poalele ambilor versanţi ai masivului: Ţara Oltului, Ţara Loviştei, zona Curţii de Argeş etc., cărora le va creşte valoarea odată cu materializarea autostrăzii Sibiu – Piteşti şi a celei dintre Sibiu – Braşov. Aceste drumuri vor asigura accese convenabile şi economicoase, din toate direcţiile, fără a mai vorbi de marele beneficiar - bucureşteanul. Asigurarea acestor reţele rutiere trebuie să permită şi parcurgerea Transfăgărăşanului, dar şi ocolirea întregului masiv, fie prin Pasul Bran, fie pe Valea Oltului, pentru a-i valorifica panoplia peisajelor. Ideea călăuzitoare a amenajărilor prevăzute în zona somitală Bâlea - Capra, trebuie să continue pe soluţia proiectului iniţial prevăzută cu accese comode şi rapide de top, specifice actualei industrii turistice a lumii. Nu sunt de neglijat consecinţele economice ale unui astfel de complex pentru comunităţile Ţării Oltului sau Argeşului, cărora le va reveni un număr însemnat de locuri de muncă, de diverse categorii de pregătire profesională, pornind de la perioada de şantier şi terminând cu cea de intrare în funcţiune a complexului propus. După finalizarea integrală a Studiului de Fezabilitate şi obţinerea tuturor avizelor, se va putea trece, după programul de etapizare, la Proiectele Tehnice şi de Execuţie a tuturor detaliilor. Prima etapă ar fi bine să fie fixată pentru pârtii de schi alpin, în Căldarea Bâlii: Şaua Bâlii – Căldarea Bâlii – cota 1700 (fosta cruce a lui Budac, de sub terasa I-a) şi în Căldarea Doamnei: Şaua Bâlii – Lacul Doamnei.

Traseul din Căldarea Bâlii va trebui să includă soluţii tehnice de coexistenţă corectă a pârtiilor de schi alpin propuse cu traseul drumului Transfăgărăşan (mai ales în zona podurilor), incluzând desigur şi instalaţia de zăpadă artificială. Esenţialul acestor propuneri este respectarea soluţiilor ce se vor stabili prin studiul de fezabilitate şi menţinerea vie a spiritului general de edificare, care va trebui susţinut de la prima până la ultima investiţie din program. Problematica prezentată nu e nici simplă nici uşoară. Aici trebuie luat exemplul marilor staţiuni existente în Alpi în care mereu se mai adaugă ceva din zestrea tehnică posibilă, fapt ce le conferă în timp caracterul de azi, de întreprinderi turistice solide şi multi-sezoniere. Sibienii, de la vlădică la opincă, trebuie să înţeleagă că zona lor montană are valenţe mari în turismul naţional, unele chiar unice, cum e cazul zonei Bâlea – Capra, a cărei valorificare este o datorie cetăţenească de onoare. Turism sănătos este acela care pe lângă profitul programat ajută la ridicarea economică, culturală şi de prestigiu a regiunii. Abia după aceste deziderate solide şi necesare urmează binecunoscutele noastre bunătăţi: ţuica, brânzeturile, grătarele! Din păcate nu a făcut nimeni socoteala câţi bani lasă românii pentru a schia câteva zile pe an pe pârtiile din Alpi, Balcani, sau Tatra, bani care, prin investiţiile de la Bâlea – Capra sau Păltiniş ar intra în economia judeţului, respectiv a României. Propunerea ministrului Turismului pe care o analizăm este un prim pas pentru ca printr-un efort susţinut, într-o durată de timp rezonabilă, măcar o parte din aceşti bani să fie aduşi ţării noastre, iar Transfăgărăşanul să nu mai fie un simplu drum ce străbate una din cele mai pitoreşti regiuni ale României, ci drumul care duce pe un tărâm al mileniului în care trăim.

Este cert că actualmente se pot folosi multe elemente din acele studii de teren şi tehnice iar actualizarea lor sigur ar costa, bani şi timp, mult mai puţin. Este cert însă că „Dezvoltarea zonei Bâlea – Capra”, cu puncte de start ale pârtiilor, la peste 2300 m altitudine, cu 200 zile/an, cu zăpadă, deţine calităţi naturale montane de nivel european.

Faţă de dotările actuale din Carpaţii noştri spaţiul schiabil existent s-ar dubla. În ce priveşte spaţiul schiabil sibian, câţi km de pârtii să adunăm din Păltiniş – Gura Râului şi Jina ? Deşi cele mai importante criterii constau în altitudine la care se dezvoltă pârtiile şi perenitatea stratului de zăpadă din zonă.

Cu dotările preconizate pentru dezvoltarea zonei Bâlea – Capra, numărul de turişti ar urca, doar într-o primă etapă, de la 3.000 la 40.000 pe an, apreciază specialiştii. Guvernul oferă 200 milioane Consiliilor Judeţene Sibiu şi Argeş pentru întocmirea documentaţiilor necesare.

 




comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

kogalniceanu

smeralda

marquardt

SmartUP

Vacanta Eurotrip
espressor
sport
info
filarmonica
Licitatie publica

accentmedia