Martin Bottesch, despre judeţ, administraţie şi satul natal

Este în fruntea Consiliului Judeţean Sibiu de aproape şase ani – în primul mandat a fost desemnat de către Forumul Democrat al Germanilor din România, iar cel de–a doilea i–a fost dat direct, prin vot nominal, de către locuitorii judeţului Sibiu, care l–au mai vrut încă o dată pe Martin Bottesch la cârma judeţului.
Fost profesor de matematică, spune că nu şi–a propus niciodată să intre în administraţie, dar acest lucru s–a întâmplat. Şi s–a mai întâmplat să–i placă foarte mult ceea ce face, pentru că "atunci când constaţi că poţi să faci ceva, când vezi că ai rezultate, te motivează pentru a continua".
Martin Bottesch este preşedintele FDGR Sibiu şi membru al Clubului Lions Brukenthal, în care spune că a intrat pentru că scopul lui este unul social, iar acţiunile în care se implică sunt legate de ajutorarea unor persoane aflate în dificultate.
Preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu vorbeşte, pentru Tribuna, despre administraţia judeţului, turismul rural, fondurile europene, despre faptul că lucrează la monografia satului său natal şi este pasionat de fotografie. Răspunde şi cititorilor noştri care i–au adresat întrebări on–line.

- Multe dintre întrebările cititorilor noştri se referă la turismul rural din judeţul Sibiu, la zone frumoase, rămase neexploatate, cum apreciaţi situaţia Sibiului la acest capitol?
Desigur că sunt multe zone foarte frumoase care nu sunt exploatate. Turismul rural a început să se dezvolte foarte bine în Mărginime, exemplul cel mai concludent fiind Sibielul.
Şi în alte părţi a început să se dezvolte, este o parte a economiei acest turism şi reprezintă o alternativă pentru cei care, până nu demult, s-au ocupat, fie cu creşterea oilor, fie cu exploatarea lemnului, cu agricultura în general, iar acele ramuri nu mai au acum aceeaşi importanţă economică. În aceste condiţii turismul devine o alternativă pentru unii, bineînţeles că nu toată lumea se va putea ocupa de turismul rural.
Este însă important ca oamenii să înţeleagă că aspectul tradiţional al satelor trebuie să fie conservat întrucât dacă înlocuieşti casele şi uliţele tradiţionale cu vile şi pensiuni construite într-un stil modern, doar natura este singurul lucru care rămâne şi nu este suficient, pentru că natură frumoasă găseşti în multe alte părţi, dar ceea ce îi atrage pe turişti este viaţa tradiţională care mai este prezentă în satele noastre.
- S-a discutat în ultima perioadă despre aria naturală protejată ”Frumoasa”, din cadrul "Natura 2000" şi despre faptul că acest sit, a cărui mare parte se află pe suprafaţa judeţului Sibiu, va fi administrat de judeţul Alba.
Chiar ieri (n.r. marţi) am avut o discuţie cu preşedintele Consiliului Judeţean Alba. Este vorba despre situl Natura 2000 "Frumoasa", o arie naturală protejată, care se întinde pe teritoriul a patru judeţe, acestea fiind Sibiul, cu aria cea mai mare, 60%, două judeţe cu câte 18 % - Vâlcea şi Alba, şi judeţul Hunedoara cu 2 %.
Judeţul Alba, mai precis Consiulul Judeţean Alba este cel care a cerut administrarea sit-ului şi a şi primit-o întrucât a îndeplinit condiţiile legale. Au fost şi alte situri date în administrare către fel şi fel de societăţi, fie că erau ONG-uri, fie că erau camere de comerţ şi industrie.
Înţelegerea greşită a pornit de la faptul că s-a crezut că o anumită parte a judeţului Sibiu va fi administrată de către judeţul vecin. Nu este vorba despre aşa ceva. Judeţul Sibiu va fi administrat în continuare de către localităţile din judeţul Sibiu şi de către Consiliul Judeţean şi nu ne ia nimeni din atribuţii.
Vom semna o convenţie cu Consiliul Judeţean Alba şi cu cei din Vâlcea, sper, i-am invitat şi pe ei, şi Hunedoara, prin care să devenim coadministratori, iar atunci nimeni din judeţul Sibiu să nu fie nevoit să plece în judeţul Alba pentru un anumit aviz sau pentru o anumită aprobare. Administratorul sitului va avea câte un birou în fiecare consiliu judeţean şi cine are nevoie de o aprobare merge în judeţul de care aparţine.
Ne-am înţeles că vom administra împreună situl Natura 2000 "Frumoasa". Spiritele s-au agitat degeaba, nu pierdem nimic din suveranitatea, din autoritatea noastră.
- Ce părere aveţi despre faptul că multe dintre instituţiile deconcentrate au sediile regionale în judeţele vecine, Alba sau Braşov? A perdut mult Sibiul la acest capitol?
În ultima vreme astfel de situaţii nu s-au mai întâmplat. Spre exemplu, faptul că sediul Agenţiei de Dezvoltare Regională Centru se află la Alba, până la urmă, nu este un lucru rău, este un lucru pozitiv pentru judeţul Alba, care este mai sărac decât judeţul nostru, iar pentru noi nu este prea departe. În acest caz e vorba mai mult de crearea unor locuri de muncă.

"Aeroportul va fi transformat într-o societate comercială"

- Care este situaţia Aeroportului Internaţional Sibiu?
Aeroportul va fi transformat într-o societate comercială, într-o societate pe acţini, iar la această concluzie s-a ajuns în urma unui studiu, început în 2008 şi finalizat în 2009, şi în urma discuţiilor cu consilierii municipali şi cei judeţeni. Pentru ca Aeroportul să fie transformat într-o societate pe acţiuni va trebui, mai întâi, să finalizăm reglementarea juridică a tot ce ţine de aeroport, trebuie ca toate suprafeţele, toate clădirile să fie trecute în Cartea Funciară, totul să fie reglementat şi lucrăm la această procedură juridică. Unul dintre ultimii paşi este cel al luării unor suprafeţe în posesie prin exproprieri, pentru că alte posibilităţi nu mai există - foştii proprietari nu mai sunt, urmaşii lor nu au revendicat niciun drept când, potrivit legii, puteau să o facă. Este vorba despre terenuri din incinta aeroportului, pentru care iniţial s-a crezut că va fi simplu să facem un schimb cu comuna Cristian, dar ulterior s-a constatat că aceasta nu are niciun act de proprietate asupra terenurilor şi singura modalitate este de a le expropria, de a le lua în posesie pe această cale. S-a constituit deja o comisie, este o procedură legală care a fost iniţiată.
- Care au fost criteriile după care au fost alese masterplanurile comandate de Consiliul Judeţean?
Cele patru masterplanuri au fost alese după criteriul importanţei domeniilor respective şi ţinând seama de faptul că nu avem specialişti în cadrul Consiliului Judeţean care să facă strategia pe acele domenii. Este vorba despre domenii cu pretenţii, cum este cel social, sau cel al instituţiilor de cultură, care este un domeniu vast. În privinţa domeniului rutier, noi avem de fapt un serviciu în cadrul Consiliului Judeţean, dar volumul de muncă a depăşit cu mult ceea ce pot face angajaţii noştri, iar pentru domeniul turismului noi nu avem specialişti. Din aceste motive am ales aceste domenii.
- Unul dintre cititorii noştri vă întreabă ce părere aveţi despre rolul Prefecturii în administraţia locală, mai ales în perspectiva descentralizării?
Prefectura are rolul de a veghea asupra respectării legilor în administraţie şi acesta ar trebui sa fie unicul rol. Odată cu descentralizarea, rolul Prefecturii în ceea ce priveşte coordonarea serviciilor deconcentrate va scădea, întrucât la ora actuală are şi un rol în coordonarea serviciilor deconcentrate. Acest rol ar trebui să se diminueze din ce în ce mai mult şi să dispară odată cu avansarea descentralizării.

"Sibiul nu este întârziat, ci dimpotrivă"

- Judeţul are două proiecte mari, pentru fonduri europene, cel pentru realizarea unui sistem integrat de colectare a deşeurilor şi al doilea pentru apă şi canalizare. În ce stadiu sunt, au fost depuse documentele pentru finanţare?
Proiectul pentru deşeuri este depus, de la începutul lunii februarie, la Bruxelles, iar Ministerul Mediului ne-a asigurat că, odată ce a fost acceptat de către minister şi merge la Bruxelles, nu vor mai fi probleme, este doar o formalitate. Totuşi aşteptăm să avem răspunsul oficial de la Bruxelles. Proiectul pentru apă se depune prin societatea Apă Canal.
- Care este situaţia accesării fondurilor europene în judeţul Sibiu, de către primării? Care credeţi că sunt motivele pentru care fondurile se accesează atât de greu?
Primăriile sunt autonome ca administraţii locale şi nu trebuie să ne raporteze nouă dacă depun proiecte sau nu. Noi avem totuşi o monitorizare pentru servicii publice şi în principiu ştim ce s-a depus în judeţ, mai ales în domeniul utilităţilor publice.
Procedura prin care se depun este greoaie întrucât sunt foarte multe documente de pregătit şi trebuie să ai anumită calificare pentru asta. O primărie are mai puţini oameni calificaţi decât un consiliu judeţean, dar pe de altă parte şi proiectele noastre sunt mai mari decât ale primăriilor. Oricine ni se adresează pentru lămuriri le poate primi de la noi deoarece ne-am format o echipă de oameni tineri, în general, care au învăţat în aceşti doi, trei ani, pregătind proiecte, cum se lucrează, cum se depun, avem o experienţă destul de bună.
Nu pot să spun că totul merge foarte repede pentru că nu depinde doar de noi. Suntem legaţi şi de munca proiectanţilor, de exemplu, trebuie pentru fiecare proiect câte un studiu de fezabilitate, care este făcut de proiectant şi dacă nu este calitativ bun avem probleme la evaluare, trebuie aduse completări, apoi urmează faza de proiectare, toate aceste faze nu depind doar de Consiliul Judeţean, ci ţin şi de cei cu care avem contracte de colaborare.
- Care este situaţia Primăriei Sibiu, este una dintre primăriile întârziate în accesarea fondurilor europene?
Nu aş putea spune acest lucru. Am fost chiar ieri la o şedinţă a Consiliului de dezvoltare regională în care a fost prezentat stadiul depunerii proiectelor şi Primăria Sibiu este un aşa-numit pol de dezvoltare urbană, cum în Regiunea Centru mai este doar unul, în afară de Sibiu, municipiul Târgu Mureş. În Regiunea Centru este un singur pol de creştere - Braşovul şi există doi poli de dezvoltate - Sibiu şi Târgu Mureş. Sibiul a avut deja dezbaterea Planului integrat de dezvoltare urbană şi a depus trei proiecte din cadrul acestui plan, pe când Târgu Mureş încă nu a avut dezbaterea şi nu a depus proiecte. În cadrul regiunii, Sibiul nu este întârziat, ci dimpotrivă este în faţa municipiului Târgu Mureş.
- Un alt cititor vă întreabă de ce nu se accesează fonduri pentru trenul interurban?
A fost o idee a Clubului oamenilor de afaceri german, care au dorit să facă acest proiect cunoscut, un tren care circulă de la Cisnădie, vine la Sibiu şi până în zona industrială de la Ocna Sibiului. În ceea ce priveşte accesarea de fonduri europene pentru acest proiect, nu este atât de simplu, nu depinde numai de dorinţa municipiului, depinde de căile ferate care sunt altfel administrate, proiectul nu se încadrează în Programul operaţional regional, care poate fi accesat de noi, nu ştiu, de exemplu, dacă se încadrează în cel sectorial de transport.
- Ce ne puteţi spune despre programul de reabilitare termică? Sunt primării care spun că au trimis aplicaţii, dar nu s-a aprobat niciuna.
S-a modificat legislaţia şi nu se mai trimit prin Consiliul Judeţean aceste aplicaţii, dar atâta timp cât au fost centralizate prin noi şi noi le-am trimis mai departe nu am primit niciun răspuns oficial. Am dat telefoane să ne interesăm, ni s-a răspuns că încă nu s-au dat decizii privind finanţarea proiectelor, că oricum se va schimba legislaţia, iar între timp s-a şi schimbat.

"Îmi place munca pe care o fac aici"

- Mai mergeţi în satul natal? Cât din satul de odinioară, din satul copilăriei dumneavoastră mai regăsiţi aici?
Satul îl regăsesc, dar oamenii nu-i mai găsesc... farmecul copilăriei nu-l mai regăsim niciodată. Mă duc cu plăcere în satul natal, vorbesc cu oamenii, îmi face plăcere să vorbesc cu oamenii pe care îi cunosc, mai văd de casă, care stă goală... în rest, multe s-au schimbat.
- Vă este dor de catedră?
Nu, nu-mi este dor. Mi-a plăcut mult să fiu profesor şi poate voi mai fi, dar îmi place să fac şi altceva, îmi place munca pe care o fac aici, care îmi dă satisfacţii. Atunci când constaţi că poţi să faci ceva, când vezi că ai rezultate, te motivează pentru a continua.
- Cum aţi intrat în administraţie? V-aţi propus acest lucru sau pur şi simplu s-a întâmplat?
Nu mi-am propus. Am picat în administraţie, ca să spun aşa. A fost o situaţie creată de alegeri, căci odată ce ne-am prezentat la alegeri şi am fost aleşi trebuia să ne şi asumăm răspunderea. Şi asta am şi făcut.
- În aprilie, FDGR îşi alege preşedintele. O să-l votaţi pe domnul Iohannis sau veţi candida şi dumneavoastră?
Îl vom vota pe domnul Iohannis.
- Cum se desfăşoară o zi din viaţa dumneavoastră?
Eu vin la ora 7.00 la Consiliul Judeţean.
- Sunteţi primul?
Mai sunt şi alţii care vin la 7, nesiliţi de nimeni, căci programul începe la 7 şi jumătate. Eu ca preşedinte nu ar trebui să vin nici la 7 şi jumătate pentru că nu am un program normat de opt ore, programul este mobil, presupune participarea şi la alte evenimente.
Dar vin la 7 pentru că dimineaţa am o oră, până la 8.00, când pot să lucrez în linişte. .. încă nu vin hârtiile, alte probleme, abia după ora opt vin angajaţii cu fel şi fel de probleme. Din acest motiv vin mai repede, ca să am şi puţină linişte. Ziua mea de muncă de obicei nu se termină la ora 16.00, pentru că până la acea oră nu reuşesc să rezolv toate problemele, mai ales dacă e vorba şi de corespondenţă şi de alte lucruri pe care trebuie să le citesc. Programul se prelungeşte după ora 16.00, variabil. Ieri am plecat la ora 9.00, altă dată plec mai repede.

"Lucrez din nou la monografia satului meu"

- Ce faceţi în timpul liber, atât cât vă mai rămâne?
Am început să lucrez din nou la monografia satului meu, pe care vreau să o termin, împreună cu un colaborator, anul viitor. Aceasta este preocuparea mea principală în timpul liber. Când reuşesc, duminica, să mă duc la Apold, mai discut cu oamenii, mai culeg informaţii. Nu reuşesc mare lucru în timpul liber, care este este foarte puţin. Sunt pasionat şi de fotografie, îmi place mult să fac fotografii, dar, din păcate, nici pentru asta nu mai am foarte mult timp.
- Ce veţi face în concediu, ce planuri aveţi?
Voi lucra la monografie.
- Conduceţi o maşină românească, o Dacia Solenţa. Nu vă place BMW-ul?
Nu doresc să am un BMW...
- Am spus BMW pentru că este o firmă germană.
Puteaţi spune şi alte firme germane, dar maşina mea merge bine şi nu am nevoie de o maşină mai puternică... sau mai altfel.
- Sunteţi membru al Lions. De ce aţi acceptat să intraţi în acest club, cu ce v-a atras şi în ce constă activitatea dumneavoastră în cadrul Clubului?
Am intrat în Clubul Lions după ce am înţeles care sunt scopurile sale. Sunt scopuri sociale, devizia Lions este "We serve - Noi servim" şi una din preocupările constante ale lioniştilor este ajutorarea celor care au deficienţe de vedere. Este o acţiune tradiţională a cluburilor Lions chiar de la înfiinţarea acestora sau imediat după înfinţarea lor. Fac parte din Clubul Lions Brukenthal, la Sibiu sunt patru cluburi şi avem şi alte acţiuni,spre exemplu la căminul de bătrâni de pe strada Coşbuc, la unele grădiniţe mai îndepărtate de Sibiu, care nu au sprijin din altă parte şi pe care le-am ajutat să-şi facă mobilier, alte dotări sau cadouri pentru copii.




Martin Bottesch s-a născut în 1953, la Apoldu de Sus, este căsătorit şi are doi copii.
A făcut şcoala generală în comuna natală, liceul la Sebeş, judeţul Alba, iar apoi facultatea de matematică la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, urmată de un an de specializare în analiza matematică.
A fost, pe rând, profesor la Liceul din Sebeş, profesor la Liceul Brukenthal din Sibiu şi director al Centrului pentru Formarea Continuă în Limba Germană din Mediaş, înainte de a ajunge preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu.
A publicat în domeniul didacticii matematicii şi în cel al istoriei, etnologiei şi învăţământului germanilor din România.