logo
 
„MARELE LUDOŞ” ÎN SĂRBĂTOARE

Comuna Ludoş este situată în „Ţara Secaşelor”,  la 45 km de municipiu Sibiu, 30 km de Sebeş-Alba şi la 12 km de oraşul Miercurea Sibiului, accesul cel mai direct fiind prin Miercurea – Apoldu de Jos sau prin staţiunea Ocna Sibiului – Topârcea (un drum mai scurt însă asfaltat parţial).  Cea mai apropiată gară CFR este gara Apoldu de Jos situată la 8 km.             Relieful comunei  este deluros - colinar, înălţimile dealurilor atingând înălţimi relativ mici: Gorganul (478 m), Faţa Crăcăilor (540 m), Podul lui Stană (339 m), ceea ce a permis dezvoltarea agriculturii. Cele mai importante culturi erau grâul şi porumbul, urmând cartoful, orzul, ovăzul, floarea soarelui, sfecla furajeră şi cânepă. Între anii 1930-1940 a luat o mare dezvoltare cultivarea zarzavaturilor, în special a castraveţilor, fapt care a făcut cunoscut Ludoşul în toată România. Nu exista piaţă de oraş în ţară în care să nu fie prezenţi ludoşenii cu castraveţii, producţia de castraveţi fiind destinată – în principal - comercializării. Cultura pământului a însoţit, în permanenţă, creşterea animalelor şi în special creşterea vitelor care pe aceste meleaguri are un caracter de permanenţă.             Aşezare mare, compactă, cu gospodării sănătoase, Ludoşul a cunoscut permanent, de-a lungul vremurilor, o evoluţie economică şi socială ascendentă.  Români pricepuţi şi gospodari, ludoşenii au ştiut să depăşească repede toate greutăţile vremurilor, iniţiativele locale fiind cunoscute şi recunoscute de-a lungul timpului. Perioada interbelică a fost una de mare avânt economic. Aici s-a înfiinţat „Reuniunea meseriaşilor şi a comercianţilor” (preşedinte fiind directorul şcolar Ilie Oltean), „Reuniunea de pompieri voluntari” – primul preşedinte fiind Ion D. Muntean precum şi „Societatea proprietarilor de vite mari” – având ca iniţiator pe Nicolae Zidu (al Cucului). În 1907, se fondează aici “SECĂŞANA” - casa de credit şi economii, societate pe acţiuni în Ludoşul-mare. Tot aici, ia fiinţă „banca populară” – cooperativa de credit „Înfrăţirea” – având ca preşedinţi preotul N. Fara (senior), Ilie Pop şi preotul Ilie Berghezan. Fiii ludoşenilor stabiliţi la Sibiu constituie prima asociaţie „Ludoşana” având ca preşedinte pe dr. I. Cosma şi vicepreşedinte col. Moise Fulea, asociaţie formată din ludoşeni din toate generaţiile ce şi-au propus organizarea manifestărilor culturale, susţinerea folclorului local şi ajutorarea concetăţenilor din sat. Activitatea asociaţiei dusă cu mult elan şi entuziasm a încetat în preajma celui de-al doilea război mondial.             Nu trebuie uitată iniţiativa de a organiza, în 23-24 august 1977,  sărbătoarea „Fiii satului” – ultima mare sărbătoare a Ludoşului, întâlnire la care au ţinut să participe peste 3000 de ludoşeni, veniţi  -de pretutindeni - să vadă locurile natale şi să depene amintiri cu cei dragi de acasă.             Involuţia economiei Ludoşului a început odată cu depopularea satului, majoritatea tinerilor părăsind aceste frumoase locuri pentru un viitor mai bun în Sibiu, Braşov, etc. În cele două judeţe găsim cele mai mari comunităţi de ludoşeni, aceştia remarcându-se în special în industria alimentară, comerţ şi servicii.             Satul Ludoş este cunoscut sub numele de Ludoşul Mare,  Luduş, Nagyludas (ungureşte),  Logdes (germană), Grossludosch, prima atestare documentară fiind în 1330.             Satul Gusu – localitatea componentă a comunei Ludoş este atestat documentar în 1309, fiind cunoscut şi sub denumirea de Micul Ludoş,  Kisludas (ungureşte), Giesshűbel (germană).             Urmele de viaţă din cuprinsul ţinutului sunt o dovadă incontestabilă că aceste pământuri au fost locuite din vremuri vechi, spaţiul Tilişca - Apoldu de Sus - Miercurea – Armeni - Ocna Sibiului fiind  populat iniţial de o uniune de triburi tracice, iar ulterior având atributele unui centru de coordonare dacic, păstrat de romani pentru poziţia strategică şi bogăţia locurilor. Urmele arheologice şi ligvistice fac dovada locuirii neîntrerupe a acestor meleaguri, bogăţia pământurilor îndreptăţind ludoşenii să depăşească vremurile grele şi să-şi configureze noi perspective de dezvoltare economică şi socială. ASOCIAŢIA „FIII COMUNEI LUDOŞ-JUD.SIBIU – ROMÂNIA  - LUDOŞANA” În anul 2006 se împlinesc « 140 de ani de la naşterea pictorului Octavian Şmigelschi (1866-1912) şi 90 de ani de la naşterea prof. emerit Ilie Micu  (1916 -1973) » două personalităţi de frunte ale comunei Ludoş, care prin întreaga lor activitate au făcut cunoscută comuna în care s-au născut şi au crescut şi au lăsat moştenire o operă ce merită ca generaţiile prezente şi viitoare să o păstreze şi respecte la nivelul cuvenit.       ASOCIAŢIA „FIII COMUNEI LUDOŞ-JUD.SIBIU – ROMÂNIA LUDOŞANA” înfiinţată în acest an, a considerat de datoria ei să aşeze la locul cuvenit aceste două mari personalităţi ale satului,  să facă cunoscute activitatea şi opera acestora,  să aducă un pios omagiu tuturor înaintaşilor noştri şi să încerce să înveţe tânara generaţie în respectarea valorilor trecutului şi în aprecierea la justa valoare a valorilor tradiţionale româneşti. Din iniţiativa Asociaţiei „Ludoşana” s-au obţinut toate aprobările necesare pentru a atribui şcolii din Ludoş denumirea de „ŞCOALA CU CLASELE I-IV „ILIE MICU” În adoptarea acestei propuneri s-au avut în vedere întreg „panteonul” de personalităţi ale satului şi comunei Ludoş. Pentru o bună edificare prezentăm mai jos cele mai reprezentative personalităţi ale localităţii: ·        Dr. Vasile Glodariu (1832-1899) profesor, timp de 31 de ani, la gimnaziul din Braşov; a terminat studiile universitare de filosofie, fizică şi matematică scriind diferite cărţi filozofice şi manuale şcolare, colaborând îndeaproape cu episcopul şi mitropolitul Andrei Şaguna. A fost un dascăl respectat şi popular în Braşov şi în Transilvania, Andrei Şaguna încredinţându-i edificarea unui gimnaziu cu predarea în limba română în Macedonia – oraşul Bitolia. În 2007 se împlinesc 175 de ani de la naşterea lui. ·        Moisă Fulea (1787-1863) eminent preot, absolvent a teologiei, filozofiei şi dreptului a îndeplinit înalta funcţie de director al şcolilor confesionale din tot Ardealul fiind un militant energic pentru ridicarea prin şcoală a poporului român în Ardeal.  A avut o bogată activitate pedagogică pentru uzul tineretului şcolar. Este înmormântat la loc de cinste în cimitirul „Bisericii din Groapă” din Sibiu. În 2007 se împlinesc 220 de ani de la naştere. ·        Dr. Ghiţă Pop (1861-1915)  absolvent al Universităţii din Budapesta a fost profesor de română şi germană în Braşov. Ulterior trece munţii stabilindu-se în Bucureşti, fiind profesor şi director al liceului „Mihai Viteazul” predând cursuri şi la universitate. A luat doctoratul în filosofie la Lipsca fiind un bun şi apreciat specialist în germanistică. A scris gramatici şi dicţionare în mai multe ediţii. Este asasinat în Bucureşti de necunoscuţi. În 2006 se împlinesc 145 de ani de la naştere. ·        Aurel Pop (1893-1960) a urmat Şcoala de Arte în Bucureşti devenind profesor de desen. Dovedind un talent remarcabil în pictură expune lucrările proprii în 4 mari expoziţii consacrându-se ca un mare pictor al României, în acea epocă. Patru tablouri ale pictorului au fost donate căminului cultural Ludoş de către soţia sa. În 2008 se împlinesc 110 ani de la naştere. ·        Dr. Ioniţă Cosma (1895-1966)  reputat medic cu studiile de specialitate în Anglia, a fost inspector sanitar teritorial şi primul preşedinte al „Societăţii ludoşenilor”. El a contribuit la înfiinţarea dispensarului medical în Ludoş în 1937. În 2006 se împlinesc 40 de ani de la moartea acestuia. ·        Col. Moisă Fulea (1902-1987)  militar  şi ofiţer de carieră şi participant la al doilea război mondial pe frontul de est încheie o strălucită carieră, fără pată, fiind pensionat la limită de vârstă de la comanda Regimentului 18 Dorobanţi Oradea. Prin 1940 este membru fondator al Asociaţiei Ludoşana fiind unul din organizatorii Serbării Fiii satului din 23-24 august 1977. În 2007 se împlinesc 105 ani de la naştere şi 20 ani de la deces. ·        Ion Muntean (1903-1991) avocat, ziarist şi corespondent la mari cotidiene bucureştene a fost şi un mare politician, îndeplinind pe rând funcţii importante în Partidul Social Democrat – ramura Titel Petrescu. El a iniţiat ridicarea bustului poetului George Coşbuc în faţa Primăriei Sibiu şi a ale altor personlităţi  în Parcul ASTRA. În 2006 se împlinesc 15 ani de la decesul acestuia. ·        Prof. ing. Alexandru Rău (14.03.1900 -?) o adevărată „legendă a metalurgiei româneşti” – autorul primului manual de elaborarea oţelului. A fost director la Uzinele de Fier din Hunedoara, consilier tehnic în Ministerul Metalurgiei iar ulterior a continuat o bogată carieră universitară fiind profesor universitar şi  decan, fiind un demn reprezentant al industriei metalurgice româneşti. ·        Prof. dr. ing. Aurel Berghezan (1921, Ludoş)  absolvent al Politehnicii din Bucureşti, specialist în chimia metalelor a studiat la Paris şi în Anglia unde obţine titlul de doctor inginer. S-a stabilit definitiv în Belgia, la Lauvain, unde ocupă postul de profesor universitar şi elaborează numeroase lucrări ştiinţifice, consacrându-se ca om de ştiinţă de talie europeană. În 2006 se împlinesc 85 de ani de la naştere. ·        Ing. Nicolae Nan (7.12.1935, Ludoş)  a desfăşurat o bogată activitate profesională fiind un specialist recunoscut în industria textilă. A deţinut funcţii de conducere în întreprinderi de talie republicană fiind inginer şef la „Mătasea Roşie” Cisnădie, director la Întreprinderea de Stofe „Libertatea” Sibiu, director general al Combinatului Textil Braşov, director tehnic în Centrala Lânii Bucureşti , director la Întreprinderea „Libertatea” Sibiu şi director al Direcţiei de planificare-dezvoltare  din cadrul Consiliului Popular Judeţean Sibiu. După 1990, s-a remarcat ca un reputat politician, conducând filiala Sibiu a Partidului Democrat şi ocupând funcţia de prefect şi preşedinte al Consiliului Judeţean Sibiu, ulterior fiind senator de Sibiu în Parlamentul României.  Membru fondator în Asociaţia „Ludoşana” şi iniţiator al Manifestărilor comemorative 2006. 1.   Ing. Dorin M. Fulea (n. 02.03.1929, Orăştie) prin tată, fiu al Ludoşului. Specialist în construcţii de maşini a lucrat, din 1954 până în 1989, la Uzinele „Independenţa”, viaţa sa confundându-se cu epopeea dezvoltării industriei sibiene de profil. 2.   Ilie Luca (1939, Ludoş) fiu al satului, recunoscut specialist  în industria cărnii. După 1990 a fondat grupul de firme Luca (cu sediul în Braşov)  specializate în industria alimentară (carne, lactate şi panificaţie) deţinând şi dezvoltând un lanţ de magazine de desfacere la nivel naţional - fiind un adevărat model de reuşită în afaceri. Grupul de firme s-a impus treptat, familia Luca intrând în topul primilor 100 oameni de afaceri din România, iar grupul deţinând primele locuri în industria carmangeriei la nivel naţional.



comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

tdc sibiu

Vacanta Eurotrip
espressor
sport
info
filarmonica
brukenthal
Licitatie publica

accentmedia