Învăţământul e în scădere - de data aceasta nu ne referim la notele obţinute de elevi şi profesori la evaluări naţionale, ci efectiv la ceea ce însemna cantitativ învăţământul în 2003 şi ce înseamnă acum, ca număr de elevi şi profesori înregistraţi în judeţul Sibiu. De exemplu, din 2003 şi până acum, numărul elevilor din clasele I-XII a scăzut cu vreo 7.400, iar cel al cadrelor didactice cu aproximativ 500.
România a pierdut în 10 ani aproape 30.000 de profesori, arată o statistică întocmită de incont.ro, pe baza datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică. Pierderea nu a fost numai la capitolul profesori, ci şi la elevi, iar ele se văd şi al nivelul judeţului Sibiu. În 2003-2004, la nivelul judeţului Sibiu, erau înregistraţi 78.967 de elevi şi preşcolari, iar în 2013- 64.311.
Cu 7.400 de elevi mai puţin în clasele I-VIII
De la o generaţie la alta, numărul de elevi din judeţul Sibiu a tot scăzut, natalitatea tot mai mică fiind factorul nr. 1. Astfel, de la 42.465 de elevi în clasele I-VIII, cât număra judeţul Sibiu în anul 2003, am ajuns la 35.072 elevi, în 2013, adică avem un minus de 7.393 elevi. Trebuie menţionat însă că, în urmă cu doi ani, Sibiul se lăuda cu 36.352 de elevi, după ce, în 2011, numărul de elevi nu ajungea nici măcar la 33.500.
Şi dacă a scăzut numărul de elevi, s-a diminuat şi cel al cadrelor didactice din învăţământul primar şi gimnazial: de la 3.066 - în 2003, la 2.531, în 2012.
A crescut numărul de liceeni
Deşi, per ansamblu, populaţia şcolară a judeţului este mai mică decât în urmă cu un deceniu, la nivel liceal, lucrurile stau cu totul altfel şi avem mai mulţi liceeni. Astfel, dacă în anul 2003 în judeţul Sibiu existau 14.341 de liceeni, numărul acestora a crescut constant până în 2011 când s-a ajuns la recordul ultimului deceniu: 16.100 liceeni. După 2011, numărul liceenilor a început să scadă: 14.804 elevi -în 2012 şi 14.453 în 2013.
Cum de a crescut numărul de liceeni? Una dintre cauze ţine de desfiinţarea învăţământului profesional de stat şi asimilarea în licee a elevilor care ar fi putut urma şcoli profesionale.
Şi cum în 2012, aveam cu 463 de liceeni mai mulţi decât în 2003, şi numărul cadrelor didactice care predau la liceu a crescut de la 927 în anul de referinţă 2003 la 1.005 - în 2012.
Pensionari, înapoi la catedră
Scăderea numărului de profesori din sistemul de învăţământ e direct influenţată de diminuarea efectivelor de elevi. Însă mai există încă două elemente ce trebuie luate în discuţie atunci când se discută de cadrele didactice: pregătirea lor şi remuneraţia pe care o primesc, ambele contribuind la procentul în care elevii beneficiază de cadre didactice calificate sau nu.
"Profesorii din România sunt tot mai slab pregătiţi şi prost plătiţi" - aceasta este concluzia unei mese rotunde recent organizate de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ şi Organizaţia ”Salvaţi Copiii” România. Pregătirea slabă s-a văzut în rezultatele de la examenul de titularizare, iar salariul mic se vede în numărul cadrelor didactice bine pregătite care părăsesc învăţământul în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite.
Conform Raportului pe anul şcolar 2012/2013 al IŞJ Sibiu, 96,76% dintre cadre didactice din judeţ sunt calificate. Din cele 156 cadre didactice necalificate, 106 predau în mediul rural. Concomitent, 133 de cadre didactice provin din rândul pensionarilor, iar 83 dintre ei predau în oraşe şi doar 50 la sat. Cum de ajung cadre didactice necalificate sau pensionare la catedră? Explicaţia stă în cele două elemente anterior menţionate: slaba pregătire a celor care vor să intre în învăţământ şi salariile
mici. Conform Ziarului Financiar, "un profesor debutant, cu o experienţă de trei ani în domeniu, câştigă 953 de lei net lunar (cu tot cu sporul de vechime de 5%). Un profesor care lucrează de peste 25 de ani în învăţământ câştigă puţin peste 1.800 de lei net pe lună, cu tot cu sporul de vechime şi bonusul pentru orele de dirigenţie". În acest context, destui profesori bine pregătiţi decid să renunţe la învăţământ: "profesorii de limbi străine, de matematică sau informatică se reorientează profesional pentru că sunt mai bine plătiţi în străinătate. De exemplu, dacă eu aş fi profesor de limba germană şi aş da meditaţii, declarând la Fisc toate veniturile, bineînţeles, aş putea câştiga într-o săptămână cât câştig într-o lună la catedră", spune Ştefan Firu, inspector şcolar general. „Potrivit surselor europene, România se numără printre statele membre ale UE în care salariul de bază pentru profesori, raportat la produsul intern brut/locuitor este unul dintre cele mai mici – sub 50%. Comparativ, acest raport ajunge la 141% în Germania şi 136% în Spania”, se arată pe site-ul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ.
Din Fofeldea am primit la redacție imaginile atașate, ce demonstrează că și locuitorii acestui sat beneficiază de aceleași condiții de...
Din Fofeldea am primit la redacție imaginile atașate, ce demonstrează că și locuitorii acestui sat beneficiază de aceleași condiții de...
În lumea complexă și marcată de provocări a afacerilor, fiecare început este o aventură care aduce la pachet un amestec...
În lumea complexă și marcată de provocări a afacerilor, fiecare început este o aventură care aduce la pachet un amestec...
Alimentația completă le asigură câinilor și pisicilor o bună sănătate și bunăstare. Prezența unui regim alimentar zilnic este esențială în...
Alimentația completă le asigură câinilor și pisicilor o bună sănătate și bunăstare. Prezența unui regim alimentar zilnic este esențială în...
Schitul din Păltiniş reprezintă un important obiectiv turistic din staţiunea montană sibiană cu acelaşi nume, acesta având şi o biserică...
Schitul din Păltiniş reprezintă un important obiectiv turistic din staţiunea montană sibiană cu acelaşi nume, acesta având şi o biserică...
Galeria ATU TOYS/NAC, din Oraşul de Jos ( n.n. str. 9 Mai, nr 10) găzduieşte pe simezele sale lucrări de...
Galeria ATU TOYS/NAC, din Oraşul de Jos ( n.n. str. 9 Mai, nr 10) găzduieşte pe simezele sale lucrări de...