Tribuna
La capătul Pământului... Bisericile evanghelice din Apoş şi Zlagna
10698 vizualizari
La capătul Pământului... Bisericile evanghelice din Apoş şi Zlagna
Când auzi de Apoş şi Zlagna, primul lucru care îţi vine minte e că fiecare dintre cele două sate se află undeva… la capătul Pământului. Apoş e situat doar la vreo 6-7 de Bârghiş, iar Zlagna - la vreo 13 km, însă, adunaţi, cei 20 de kilometri fac din cele aceste sate, două puncte lipsite de interes pentru turişti. Însă dincolo de liniştea ce le stăpâneşte, şi Apoş, şi Zlagna ar putea oferi oricărui turist întâlnirea cu secolul al XV-lea, veac de când datează Bisericile evanghelice. Cea din Apoş e în stare avasată de degradare, cea din Zlagna pare să se ţină niţel mai bine, dar ambele au nevoie de intervenţii şi tocmai de aceea le regăsim în Campania Salvează-ţi trecutul! Salvează monumentul!
Ţipenie de om nu întâlneşti pe uliţele din Apoş şi Zlagna, poate pentru că-i ora amiezii şi lumea se odihneşte niţel sau poate pentru că satele nu mai au populaţia de altădată. Încremenite în timp par amândouă sau uneori chiar “mâncate” de timp aşa că aici vezi o casă dărăpănată, dincolo una ce nu a văzut bidineaua de ani sau decenii, iar dincolo - una care e musai locuită, dacă e să te iei după florile din geam. Dar să o luăm cronologic, adică în ordinea în care le-am vizitat şi să mergem mai întâi la Apoş, apoi la Zlagna.

Apoş, din secolul XIV

“Mai mereţi o sută de metri şi-i indicatorul către Apoş, drumul la dreapta”, aşa a sunat prima indicaţie despre cum să ajungem la Apoş, un sătuc trecut pe harta Sibiului, doar dacă e una rutieră. Ei, indicaţiile au fost bune şi din “capitala” de comună Bârghiş până în Apoş, drumul a fost mai bun şi mai scurt decât ne-am fi aşteptat. Cea de-a doua surpriză a venit odată ajunşi în Apoş: biserica evanghelică nu se vedea nicăieri, adică nu trona maiestuoasă în mijlocul satului, nu avea turnuri vizibile de la kilometri depărtare, aşa cum se întâmplă, de obicei, cu bisericile fortificate ale Sibiului şi, îndeobşte, ale Transilvaniei. Şi totuşi biserica nu-i imposibil de găsit.
Pe o ridicătură de pământ, în apropierea Căminului cultural "Căminul fericit" şi a “Casei bântuite”, e aşezată Biserica Evanghelică. Edificiul a fost ridicat la începutul secolului al XV-lea în stil gotic, biserica fiind una de formă sală. Separat a fost ridicat turnul-clopotniţă, construit abia mai târziu, în anul 1799, aşa cum stă scris pe portal. Turnul a fost edificat de Michael Salzer de Biertan, la 6,5 metri de biserică (Comuna Bârghiş. Micromonografie, Sibiu 1999).
De o viaţă bună nu se bucură nici biserica, nici turnul. Primul căruia îi "deschizi" uşa e turnul clopotniţă; de fapt, uşa veche din lemn e întredeschisă şi dă în gol, adică dincolo de uşă se deschide hăul, semn că zidurile fortificate de altadă au dispărut demult, de la începutul secolului al XIX-lea. Dovada că ziduri de incită au existat este vizibilă în părţile laterale ale turnului -clopotniţă, unde se văd urmele unde acestea ziduri se legau de turn.
La baza turnului, pene de păsări, gunoaie şi miros de urină, adică mai foloseşte turnul şi ca loc de aruncat gunoiul şi de făcut nevoile. Ce mai vezi în rest? tencuiala plesniăt şi căzută de pe partea inferioară a turnului.
La biserică, lucrurile stau şi mai rău. Intrarea e în ruină şi mai bine de jumătate din acoperiş a căzut. Ferestrele nu mai au toate geamuri, dar e bine că au gratii. Pereţii exteriori? Tencuială plesnită şi căzută, cât cuprinde, crăpături la contraforţi.
 „Impunătoare biserică. Acum ceva vreme am fost în Apos "pe după grădini" şi turnul bisericii mi-a rămas imprimat în minte. Când mă gândesc la Apoş doar biserica îmi vine în minte. Păcat de ea... vine jos în curând...”, acestea sunt câteva dintre puţinele cuvinte de care dai pe Internet atunci când vine vorba de Biserica evanghelică din Apoş. Sunt scrise, cel mai probabil de un localnic, şi vin să completeze un Apoş sărac pe Internet. Online, istoria şi viaţa unui sat ce există documentar de vreo 300 de ani sunt rezumate în vreo zece rânduri şi cam într-o duzină de fotografii, postate de oameni care au legătură cu locul.
Din cărţi mai afli că altarul bisericii e opera lui Carl Doschlag şi că orga a fost construită în 1898 de Karl Einschenk din Braşov. Potrivit www.orgeldatei.evang.ro, orga de la Apoş se găseşte în prezent în Biserica evanghelică din Agnita, iar în momentul demontării din Apoş, adică în 2004, "instrumentul mai era folosibil, cu deteriorări şi dezacordaje".
În rest... totul e tăcere, aşa că Apoş vieţuieşte în linişte, iar Biserica evanghelică se duce în jos, tot în linişte. Dar vegheată se pare. Spuneam că biserica se înalţă chiar lângă Căminul cultural şi Casa groazei. Căminul cultural a fost pare-se renovat în interior, aşa că exteriorul e supravegheat de o cameră de luat vederi; dar cu toate astea cineva tot l-a numit "cămin fericit" sau, mai bine zis, a scris pe el cele două cuvinte. Casa groazei e sintagma scrisă cu spray pe pereţii a ceea ce se arată a fi fost Casa parohială evanghelică.
Ce poţi să mai spui despre Apoşul din 2011? Că are uliţe mai largi decât te-ai aştepta şi pline de verdeaţă. În rest, mai bine te întorci în timp. Aşezarea a fost cunoscută, de-a lungul secolelor, şi sub denumiri precum Szász-Apátfalva, Abstdorf, Appesdorf, Appesterf, Villa Abbatis, iar denumirea în latină şi cea în germană sunt, bineînţeles, strâns legate de istoria ei. Se pare că "Villa Abbatis" a fost înfiinţată de mănăstirea cisterciană de la Cârţa, fiind feudă a mănăstirii şi "satul abatelui". Dovada se găseşte chiar în turnul Bisericii evanghelice din localitate: "Se păstrează în turnul bisericii un clopot de secol XV ce dovedeşte apartenenţa Apoşului de mănăstire." (Comuna Bârghiş. Micromonografie, Sibiu 1999). Atestarea documentară din anul 1322 se leagă tot de mănăstirea Cârţa, Apoşul fiind menţionat ca posesiune a mănăstirii cisterciene, sub numele de Villa Abbatis. Că aşezarea a fost locuită încă din epoca bronzului au dovedit-o arheologii care au descoperit aici o secure de luptă din serpentin, o secure de bronz şi două celturi de bronz, toate din epoca bronzului; un inel de bronz şi un ac de argint, din epoca fierului. Descoperirile sunt consemnate în "Repertoriul arheologic al judeţului Sibiu", care se arată (din nou) a fi una dintre puţinele surse de documentare, atunci când vine vorba de istoricul unor sate izolate. În rest, Apoşul a mai fost pomenit pentru că cimitirul evanghelic a fost vandalizat în Sâmbăta Mare, în acest an.

Zlagna

De la Apoş la Zlagna ai nicio jumătate de oră de mers, o jumătate de oră ce nu schimbă cu aproape nimic datele problemei: satul e la fel de adormit, dar Biserica evanghelică e mai repede vizibilă pe coama unui deal. Doar vârful turnului, căci restul e acoperit de copaci.
Ţipenie de om nu vezi nici în Zlagna, la orele amiezii, doar un câine care păzeşte somnolent clădirea şcolii şi abia deschide un ochi să vadă de-l vei deranja, au ba, din inerţia lui. Că tot am pomenit clădirea şcolii, să ştiţi că e una mai mare decât te-ai fi aşteptat, semn că odinioară populaţia şcolară era mai numeroasă decât cei vreo 12 elevi pe care îi numără, în total, clasele I-IV de aici.
Cocoţată pe dealul din faţa şcolii e Biserica evanghelică, aşa că urci destule trepte până să ajungi la ea. Construcţia e similară cu cea de la Apoş: o biserică gotică de mici dimensiuni, ridicată în secolul al XV-lea, ca o construcţie din piatră de tip sală; iar la doi metri de altarul bisericii se găseşte turnul clopotniţă, edificat între anii 1828-1830, arată Hermann Fabini.
La o primă vedere, biserica din Zlagna se ţine mai bine decât cea din Apoş, dar dacă priveşti cu atenţie vezi că probleme sunt: ancore din metal au fost plasate în partea superioară a zidurilor, semn că există probleme de structură şi rezistenţă. În rest, cam acelaşi aspect al decrepitudinii, cu tencuială căzută şi crăpături.
Interiorul? Rămâne deocamdată o enigmă, cel puţin pentru noi. Din cărţi încerci însă să mai alfi câte ceva: "altarul, construit în stil baroc, datează din 1670, iar orga din 1778 şi a fost construită de maistrul Augustin" (Comuna Bârghiş. Micromonografie, Sibiu 1999). De pe www.orgeldatei.evang.ro vin ceva mai multe date: aici este menţionat 1797 ca an al construcţiei orgii, iar numele meşterului este acelaşi Johann Jacobus Augustin. Acelaşi site menţionează faptul că orga a fost transferată din Nemşa şi instalată de către W. Hörbiger, în anul1884; că instrumentul are decoraţiuni florale baroce aurii, în cinci câmpuri, iar tuburile sunt din zinc. De cântat la această orgă este însă imposibil: "Instrument degradat, impracticabil, în stare foarte proastă, carii de lemn, prospect cu multe distrugeri, în interior parţial devastat", aflăm de pe acelaşi site.
Discuţii au fost destule şi în jurul datării acestei bisericii, mai ales că timpul exact al construcţiei nu se cunoaşte. "După unele declaraţii în urma unei inspecţii efectuate de episcopul Teutsch, în 1881, biserica ar fi fost construită  în secolul al XV-lea... Nu există documente sau inscripţii care să dea detalii referitoare la ctitori, constructori, sistem de fortificaţii", se arată în micromonografia Bârghişului.
Şi ca să încheiem tot într-o notă istorică, vă mai spunem că Zlagna a purtat mai demult denumirile de Zlacna, Zalacna, (în dialectul săsesc Schlatt, în germană Schlatt, Klein-Schlatten, Schlattendorf, Goldmarkt, Scharken, în maghiară Szászzalatna). În Evul Mediu a fost posesiune a Episcopiei Catolice de Alba Iulia, iar un document din anul 1318 menţionează localitatea ca aparţinătoare a Episcopiei Sfântului Mihail din vremuri străvechi: "eam iuri ecclesiae beati Michaelis archangeli Transsilvanae pertinuisse ab antiquo".




comentarii
14 comentarii

Ar trebui sa se lamureasca acesta situatie odata si pentru totdeuna,aceste biserici au apartinut unei comunitati care au exploatat si batjocorit poporul Roman sute de ani,batjocora a continuat pana inainte de 1989,Romanii erau considerati slugi,iar ei detineau toate functiile importante in sate,comune,orasele,nici nu indrazneai sa te apropii de proprietatiile lor ca primeai picioare in fund,odata plecati in Germania nu ia mai interesat nimic ce au lasat in spate,sa inercat ani de zile din partea autoritatiilor Romane protejarea acestor arhitecturi dar sa lasat cu amenintari si trimiteri in instanta,nimeni nu indrazneste sa se apropie de aceste biserici pentru ca nu se va aproba autorizatii de renovari,este o ura impotriva Romaniilor,cine stie cunoaste si nu mai este nevoie de comentarii
Valea Hartibaciului
30.06.2011 01:19
In Dobarca , langa Miercurea Sibiului Biserica evanghelica e in aceeasi stare sau poate mai rau !!!
Eu
30.06.2011 02:32
Parca au primit numai vreo 3 MILIOANE DE EURO anul trecut biserica evangelica....pe cand o fost Angelica in vizita....Udrea parca i-o dat....s-au dus???
Sibian
30.06.2011 05:41
Sasii nu investesc in istoria lor, ci s-au agitat sa puna labele, prin falsuri si santaj politic, pe imobile din centrul Sibiului, aducatoare de bani prin inchiriere sau vanzare.Pe astia i-au interesat intotdeauna banii, ca de aia se casatoreau veri primari intre ei, ca sa raman averile in familie! Cat despre ce a spus primul comentator, asa este, romanii au fost permanent slugile sasilor in jud. Sibiu. Cine nu recunoaste asta ori este sas, ori venetic venit cu pluta in Ardeal!
strudel
30.06.2011 07:26
M
Harry
30.06.2011 09:53
Mi-a placut aricolul si vreau sa aduc niste completari de ultima ora (Casa Batuiua, (nu bantuita:))din Apos ) tocmai a fost cumparata si va deveni o pensiune de lux cu herghelie proprie in urmatorii 2 ani, si chiar ieri eram in podul bisericii punanad tigle pe interior sa oprim siroaiele de apa ca sa oprim degradarea. biserica la fel, asteaptam sa demaram lucrariele de restaurare , asteptam doar hotararea consililui bisericesc evanghelic.
Villa Abbatis
30.06.2011 12:06
@ strudel
"...ci s
???
30.06.2011 12:43
nu este important cine a construit, ci cine este proprietarul real!
primul proprietar, care a construit, putea sa vanda sau sa ramana fara casa in urma unor imprumuturi bancare nerambursate si girate cu imobil;ul...
de fapt asa s-a si intamplat in foarte multe cazuri cu casele revendicate si pentru care s-au incasat de TREI ORI BANI:prima data la emigrarea in Germania de la statul roman, a doua oara de la statul german ca despagubire si a treia oara prin revendicare si vanzare!
unde-i cinstea nemtilor, aia asa de mult clamata?
SPRE CINSTEA LOR nu toti sasii plecati s-au pretat la tzigania asta!!!
!!!
30.06.2011 13:07
ptr !!! in 30.06.2011 13:07

comentariu de valoare, care reda realitatea.
Nu exista padure fara uscaturi.
Felicitari !!!
&&&
30.06.2011 13:14
incetul cu incetul, dispare o civilizatie de secole.Pacat!!
michael anders-kraus
30.06.2011 14:20
@!!!
In general vorbind! Luand distanta de sasi sau alta natie.

Daca vrei sa te stabilesti in alta tara ti se pare corect sa nu ai dreptul sa-ti vinzi proprietatea pe piata libera sau sa o pastrezi daca nu vrei sa vinzi, ci esti obligat sa o predai statului pentru o suma sub valoare?
???
30.06.2011 15:13
Ja,Ja,sasii stabiliti in Germania sant precum tziganii,nimeni nu-i iubesc,au stat ani de zile pe ajutor social si ajutorul social nu este ca in Romania,le-au platit locuinta ,bani de alcool si tzigari nu au munciit o ora,multi fiind semi-analfabeti nu stiau sa scrie si sa vorbeasca literar limba Germana,batrinii la fel au primit direct pensii in Germania de 2000 de marci,in Ardeal sau crezut ei mai importanti dar ,,sus,,au devenit paraziti,nu iau bagat nimeni in seama,in Ardeal au batjocorit pe cine au vrut...Romanii nu le-au zis nimica DE FRICA
Jean Talon
30.06.2011 16:48
pt. &&&: multumesc pentru aprecieri, sunt convins ca dumneavoastra faceti parte dintre sasii care nu au dat cinstea pe rusine!

pt. ???: v-am raspuns si repet: nu-i corect ca pentru aceeasi proprietate sa se incaseze de trei ori bani! sasii care au plecat pe vremea lui Ceausescu au fost despagubiti pt. locuinte cu pretul unei Dacii 1300 pe vremea aceea. putin, este adevarat, dar au primitbani si de la statul german ca despagubire, pe langa prima de instalare in RFG! dupa revendicare , acesti escroci redevin proprietari pentru un imobil la care au primit deja 2 despagubiri si daca vand primesc a treia oara banii! este corect?

pt. Jean Talon: cred ca va pripiti cu generalizarea, nu toti sasii sunt ticalosi sau analfabeti, la fel cum nu toti romanii sunt lenesi sau hotzi!
!!!
30.06.2011 17:46
@!!!

corect!
Daca au primit de doua ori despagubiri involuntar, ar trebui sa le plateasca inapoi daca se decid pentru casa(valoarea de atunci + inflatie + dobada); daca imobilele au fost pur si simplu nationalizate ar trebui inapoiate. Rege, sas sau alta natie. Proprietatea trebuie/este garantata de constitutie.
???
01.07.2011 10:01
Din aceeasi categorie
sevis

marquardt

jidvei

fmct

Thyssenkrupp System Engineering GmbH

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
Covoare
turboclima
Licitatie publica

accentmedia