logo
În Munţii Făgăraş, cărări pavate cu „bune intenţii”
Al. CONSTANTINESCU
587 vizualizari
În Munţii Făgăraş, cărări pavate cu „bune intenţii”

Interesul major al cititorilor fideli cotidianului Tribuna Sibiului, faţă de viitorul „Alpilor Transilvaniei”, este încă o dovadă a maturităţii, a interesului lor ardent de a găsi mijloace de a putea trăi totuşi, în bună înţelegere, cu ceea ce este imposibil să schimbi.
   

    Proiectele oferite spre gospodărirea celui mai fascinant masiv montan al Carpaţilor României sunt şi expresia responsabilităţii noastre faţă de valorile naturale dăruite „dintotdeauna pentru totdeauna” succesivelor generaţii de trăitori, teluric aşezaţi în acest mijloc de ţară. Numai că spaţiul pe care îl ocupă Făgăraşii nu reprezintă numai o formă fizică de relief. Dincolo de tot ce se poate vedea , în  cei peste 2300 km p, - 8 vârfuri de peste 2.500 m înălţime, 80 lacuri glaciare agăţate sub creste crenelate din care sar cascade şi o fabuloasă lume animală şi vegetală unică în Europa – deţin şi „pagini” de neuitată trăire umană. Cum am putea uita pe legendarul Negru Vodă sau pe Alexandru Basarab care, doar cu câteva sute de oameni, le-a făcut mormânt în Posada celor 30 000 năvălitori ai lui Robert de Anjou. Şi cum să uiţi de haiducii lui Tican din Rucăr, ai lui Andrei Budac, contemporan şi consătean cu ciobanul-cărturar Badea Gheorghe Cârţan. Grupul de rezistenţă al lui Ion Gavrilă Ogoranu poate fi uitat după cele două decenii de vieţuire în Laita, Dejani sau în căldările Negoiului? Să-i trecem cu vederea pe ziditorii barajului Vidraru ori pe cei 50 000 de oşteni care au tras asfalt peste muchea Carpaţilor, în numai patru veri, de se miră şi azi toată lumea de frumuseţea lui ?
    Suntem, noi sibienii de acum, în primul rând, în faţa unui act decizional de care va trebui să răspundem şi în faţa celor de după noi. Facem din zona M-ţilor. Făgăraş – a spaţiului care ne aparţine administrativ - „Domeniu schiabil”, propus de Asociaţia Intercomunitară Monte Făgăraş sau optăm pentru regimul de protecţie al Parcului Naţional –, oferit de Fundaţia „Conservation Carpathia”? Aşa cum titram ambele propuneri „pavează” cărările sitului cu intenţii bune – multe ispititoare chiar - dar fără minime garanţii. În cazul primei propuneri, inclusă de Guvern şi în Strategia dezvoltării turismului, ministrul Bogdan Trif acuza faptul că „proiectanţii” nu au depus Contractul de finanţare necesar deşi, pentru a facilita demersul formalităţilor, Ministerul  a eliminat obligaţia întocmirii Proiectului Tehnic.
    În cel de-al doilea caz, anomaliile „curg” din 2014. Atunci  România a liberalizat  dreptul de a cumpăra terenuri extravilane de către orice străin, companie, srl - având capital străin. Astfel limitarea vânzărilor se putea face instituţional, fără a pune în pericol transferul de capital, „uitând” că nu avem o strategie pentru regimul funciar. Dar dacă, aşa cum spune Constituţia, „teritoriul României este inalienabil” cum poate trece teritoriul administrat de un SIT „Natura 2000” în proprietatea unor alogeni? Nu demult o publicaţie, nota, parcă explicativ, că „În Munţii Făgăraş miliardarii (deci susţinătorii Fundaţiei „Carpathia”) au instalat legea „Vestului Sălbatic”, legea celui mai puternic - cu miniştrii tehnocraţi în buzunar”. Ariile de interes naţional ocupă 7,5% din teritoriul României, suprafaţă din care 25% se află în Situri „Natura 2000”. Situl „Munţii şi Piemontul Făgăraş” deţine 198 618 ha. (cuprins între 347 m – 2526 m altitudine). Din suprafaţa totală 22% aparţin judeţului Braşov, 13% Sibiului, 54% Argeşului şi 11% judeţului Vâlcea. Este cel mai înalt (media-1.407 m) şi sălbatic sit din Carpaţi, cu cel mai întins sector glaciar şi periglaciar, cu fragmente reprezentative de păduri naturale virgine şi cvasivirgine – unice, în Europa de astăzi. Statul român este proprietar pe 21,4% din suprafaţa sitului, 78,6% revenind proprietarilor privaţi. În această situaţie Fundaţia „C Carpathia” a cumpărat deja peste 21 000 ha, acoperite de vegetaţie arboricolă – pădure - din acest areal. Nu întrebăm cum a cumpărat – cu bani, fireşte - întrebăm de ce a fost posibil? O mai veche lege (din perioada interbelică) îngăduia vânzarea terenurilor numai între cei constituiţi în obşti ale moşnenilor. Numai că „băieţii deştepţi” şi-au format obşte şi s-au înscris, ca să nu încalce legea - vezi Doamne. Aşa s-au cumpărat terenuri cu păduri din zona Rucăr, Sătic, Valea Dâmboviţei urmărind – probabil – extinderea .
    Cititorii fideli ai Tribunei şi în mod sigur iubitorii naturii, oamenii de munte mai cu seamă, înţeleg cât şi cu ce sunt „pavate” actualele cărări ale fascinantului Făgăraş.  Rămânem încrezători şi atenţi, pentru că în zonă pare a fi pericol iminent de „avalanşe”. Asta numai dacă nu se vor găsi oarece obşti cu moşneni prin Austria ori Germania, de care nu ştim şi noi.

 






comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

salonul auto

turboclima

Vacanta Eurotrip
espressor
sport
info
Covoare
Licitatie publica

accentmedia