Expoziţia „Tezaur – Episcopia Tulcii”, a ajuns la Alba Iulia unde va fi vernisată vineri, 16 februarie, la Muzeul Naţional al Unirii/ Museikon.  Expoziţia, realizată în parteneriat cu Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia şi Asociaţia Culturală Pictor Octavian Smigelschi, urmăreşte să repună în circuitul cultural-naţional valorile de artă religioasă care se află în bisericile şi mănăstirile tulcene.

 

După cum spun curatorii, „Tezaur - Episcopia Tulcii” aduce în faţa publicului vizitator un remarcabil fond de obiecte bisericeşti reprezentative pentru trei secole, dar şi pentru aria culturală şi confesională a Dobrogei de Nord. În acest spaţiu milenar se găsesc cetăţi getice, romane şi bizantine, un amestec de civilizaţii într-o sinteză unică, în care trăsături culturale occidentale convieţuiesc cu cele balcanice şi orientale.

„Zona Dobrogei de Nord este locul unde religiile se întâlnesc fără a genera conflicte, dar şi spaţiul unde creştinismul însuşi a implinit 2000 de ani, fapt marcat în toate mănăstirile dobrogene, dar şi pe altarele primilor martiri creştini din România, la Halmyris şi Niculiţel.
Greci, bulgari, lipoveni, ucraineni, aromâni, italieni, români, etc. au creat acel model de respect faţă de sine şi faţă de celălalt, lucru rar întâlnit în Europa începutului de secol XX.
Este firesc ca în Muzeul Naţional Brukenthal să aducem aceste comori de artă religioasă care au înmagazinat în ele spiritul cel mai profund al credinţei româneşti. Şi este un fapt demonstrat până acum că muzeul nostru se implică şi ajută atât persoanele fizice cât şi instituţiile din ţară care nu au o activitate muzeală, în susţinerea şi promovarea culturii şi artei”, spun curatorii expoziţiei.

Obiectele de cult din Episcopia Tulcii demonstrează efortul de elaborare a unui limbaj plastic local, prin asimilarea mijloacelor de expresie specifice stilurilor bizantin şi slavon.
Expoziţia prezintă alături de Evangheliile ferecate (având ştanţă otomană) caracterizate prin  o mare măiestrie, bun gust şi simţ al proporţiilor, potire datând de la începutul secolului al XIX-lea, cu picior prismatic, talpă polilobată şi cupă conică, decorate cu motive atât de factură gotică cât şi bizantină şi rusească. Din piesele valoroase ale expoziţiei sunt menţionate crucea de procesiune, icoana Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de Mir sau chivotul de la Mănăstirea Celic Dere.