logo
DUPĂ O JUMĂTATE DE SECOL DE LA ABSOLVIRE -
DUPĂ O JUMĂTATE DE SECOL DE LA ABSOLVIRE -
FACULTĂŢILE DE ISTORIE – FILOZOFIE ŞI FILOLOGIE ŞI-AU STRÂNS LA SÂN FIII



                                  Pentru foştii studenţi  ai celor două prestigioase instituţii de învăţământ superior, sfârşitul lunii trecute a fost unul cu totul şi cu totul special. Vineri, 26 mai a.c. la ora 12, cei care, cu exact 50 de ani în urmă, părăseau sălile şi coridoarele Facultăţii de Istorie – Filozofie, pornind cu tot entuziasmul tinereţii pe cărările pline de asperităţi ale vieţii, s-au întors, acum, la vârsta senectuţii la această Alma Mater a lor.
          Ca orice manifestare de acest soi, prezenta întâlnire colegială s-a desfăşurat pe două paliere: în prima parte, cei prezenţi şi-au ocupat locurile în bănci şi, rând pe rând, au răspuns, nu la vreun examen al nu ştiu cărei materii din programa studenţească, ci la un examen mult mai important, al maturităţii fizice şi spirituale, examenul vieţii.Au fost scoase cu acest prilej în evidenţă preocupările pe care le-au avut în cele cinci decenii, pentru  că trebuie spus,aceste preocupări au fost din cele mai diverse. Unii, cei mai mulţi, şi-au dedicat energia şi cunoştinţele accumulate învăţământului, alţii funcţionând în alte ramuri ale vieţii  social-culturale precum: muzeologia, biblioteconomia, cercetarea ştiinţifică, arheologia, activitatea radiofonică, etc. Vom exemplifica această diversitate de ocupaţii cu câteva nume: Ion Piso, fost şef de promoţie în  vremea studiilor, apoi în câmpul muncii, aproape în exclusivitate, profesor universitar în facultatea care l-a consacrat, Mihai Drecin, profesor universitar la Facultatea de Istorie din Oradea, prorector al Universităţii de aici, fost  parlamentar, Alexandru Avram, muzeograf la Muzeul Brukenthal din Sibiu şi profesor universitar, Vasile Crişan, profesor şi mulţi ani preşedinte al Comitetului Judeţean de Cultură, George Cipăian, cercetător la Institutul de Istorie din Cluj –Napoca,Cornel Baltă Tatai, muzeograf la Muzeul din Blaj şi profesor universitar la Universitatea,, l Decembrie’’ din Alba Iulia,   Viorica Herdean, muzeograf la Muzeul de Artă din Tg. Mureş, Mariana Ploieşteanu, director de muzeu şi editor, medieşeanca Livia Buşoiu, profesor, director de şcoală şi, în ultimii ani, autoare a mai multor articole şi a unei interesante monografii şcolare.
             În a doua parte a întâlnirii, care a avut loc la restaurantul de la foaierul Casei Universitarilor, discuţiile începute la facultate au continuat şi mai aprins, cei prezenţi depănându-şi diverse amintiri din timpul studenţiei sau din alte ocazii.
             Aş vrea să menţionez un lucru deosebit de interesant: unul din cei mai ardenţi şi mai comunicativi  participanţi la întâlnirea istoricilor a fost Horst Gobel  care, deşi a plecat de mulţi ani din România, a răspuns prezent la invitaţia organizatorilor, ca de fiecare dată pe parcursul timpului scurs. Cu adâncă emoţie a mărturisit de fapt că, deşi s-a născut în Bistriţa, pentru a fi cât mai aproape de Clujul său drag, şi-a cumpărat şi aici un apartament.
             A doua zi, deci sâmbătă, 27 mai a.c a venit rândul foştilor absolvenţi ai Facultăţii de Filologie ( azi Facultatea de Litere) să retrăiască atmosfera reîntâlnirii, tot după o jumătate de veac.
           În sala „Ovidiu” a facultăţii, la chemarea organizatorilor Constantinescu Stanca şi Ion Cuceu, au răspuns prezent o mare parte din absolvenţii anului 1967 ai Filologiei.
    În acea perioadă, tuturor absolvenţilor universitari, le erau hărăzite posturi preponderent în şcoli generale de pe întreg cuprinsul patriei. Se făcea un clasament al tuturor mediilor de la toate facultăţile de profil din ţară şi, în funcţie de media obţinută, puteai să obţii un post în Maramureş, ori în Dobrogea sau în Oltenia, deci oriunde. Aşa se face că cei mai mulţi veniţi în oraşul de pe Someş, au raportat că întreaga perioadă de activitate şi-au închinat-o educaţiei copiilor din învăţământul gimnazial. Nu toţi au rămas timp îndelungat la catedră. Pasiunea care-i  măcina, talentul şi chemarea  spre alte zări, spre alte zone ale existenţei umane, au fost tot atâtea motive ce i-au determinat să se dedice altor ocupaţii nobile.
          Au participat la manifestările respectivei întâlniri scriitorii: Antonia Bodea, Cornel Nistea (redactor la Revista de literatură “Discobolul” din Alba Iulia), Doina Rusan ( Ana Blandiana), Anca Sârghie, profesor universitar şi istoric şi critic literar, Constantin Constantinescu, profesor de gimnaziu, dar şi scriitor, Ion Cuceu, cercetător la Institul de Lingvistică şi Folclor din Cluj, Mircea Corneşteanu, important regizor de teatru şi fost mulţi ani director al Teatrului Naţional din Craiova, Felicia Avram, mai multă vreme lucrătoare la Biblioteca sibiană Astra, ş.a. Dintre profesorii ce au muncit cu suflet şi sârg în munca de educaţie a elevilor de gimnaziu sau de liceu amintim pe:Luca Dana, şefa de promoţie a acestei generaţii, Ana Răcean, Constantinescu Stanca, Mariana Şolea, Floruţa Gabriela şi autorul acestui material, profesor, fost director al Bibliotecii Municipale din Mediaş peste două decenii şi publicist. 
          Toţi colegii participanţi au prezentat, în luările de cuvânt, aspecte din activitatea lor, desfăşurată pe parcursul zecilor de ani, discuţiile fiind presărate cu glume, cu amintiri despre fapte şi întâmplări din perioada când tinereţea, voioşia şi entuziasmul erau la ele acasă.
          Convorbirile şi schimburile de păreri au continuat şi la restaurantul unde s-a servit masa, unde s-au imortalizat momentele de antren şi bună dispoziţie şi unde s-a cântat. Şi cine altul putea să dea tonul interpretării cântecelor de petrecere şi de viaţă lungă, să întreţină o atmosferă veselă şi antrenantă, dacă nu Tavi Cadia? Ca un menestrel din alte vremuri, Tavi ne-a readus la lumină melodii frumoase, armonioase, pe care le-am fredonat cu aceeaşi însufleţire precum cu jumătate de secol în urmă pe Cetăţuia Clujului, în orele de după cursuri şi seminarii.
           Trebuie precizat că întâlnirea de la facultate a fost precedată de două acţiuni de suflet, două manifestări dedicate celor trei importanţi scriitori plecaţi înainte de vreme într-o stea. E vorba de poetul Ioan Alexandru şi de prozatorul  Vasile Avram, îndrăgiţii noştri colegi de la Facultatea de Filologie, înhumaţi la Mănăstirea Nicula şi de prozatorul Romulus Rusan,dânsul politehnist, soţul Doinei Rusan, alias Ana Blandiana. .Mai mulţi colegi s-au deplasat la Nicula unde s-a ţinut o slujbă de pomenire, Felicia Avram, consoarta scriitorului Vasile Avram, îngrijindu-se cu cea mai mare însufleţire şi profundă pioşenie de mormintele celor doi prieteni, plecaţi dintre noi atât de devreme. Iar gândul Feliciei de a ne aduce nouă, colegilor celor doi dispăruţi, un buchet de maci roşii culeşi din cimitirul mănăstirii poartă o sinceră şi evlavioasă semnficaţie.  La Memorialul de la Sighet, prin strădania colegei noastre Doina Rusan, a fost dezvelită o placă comemorativă, aşa cum arătam mai sus, înfăţişându-i pe cei doi soţi, scriitorii Romulus Rusan şi Ana Blandiana la vârsta tumultoasei tinereţi.                                                                                      
       Dezvelirea  acestei lucrări de aducere aminte aici nu este întâmplătoare. Cei doi soţi au fost iniţiatorii realizării unei construcţii, căreia i-au dat numele de ,,memorial’’ închinat victimelor comunismului, cu scopul ca generaţiile viitoare să nu uite ceea ce s-a întâmplat în societatea românească pe o anumită treaptă de timp a istoriei noastre..
         Tot în memoria lui Romi Rusan, la Librăria Humanitas din Cluj-Napoca, în după amiaza aceleeaşi zile, a fost lansat volumul ,, Istorie, memorie, memorial sau cum se construieşte un miracol’’. o antologie ce reuneşte între copertele sale multe interviuri cu diferite personalităţi, articole, cuvântări ale unor oameni de spirit dedicate marelui dispărut.
        La despărţire, atât istoricii, cât şi filologii şi-au adresat cuvinte de îmbărbătare, şi-au urat sănătate, că-i mai bună decât toate şi dorinţa fermă de a se întâlni din nou peste un an.
       O concluzie ce se impune e faptul că generaţia noastră de absolvenţi de la cele două facultăţi ,ce au venit din diverse colţuri ale ţării şi nu numai, a petrecut clipe deosebit de plăcute, de  pline de căldură şi de încântare, de parcă n-am căra în spate povara câtorva zeci de ani.      
   
Foto

Absolvenţi ai Facultăţii de Istorie-Filozofie,
  
O parte din absolvenţii Facultăţii de Filologie din
                 Cluj, 1967
                                                                                         
Gh. Buşoiu, filolog.



 




comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
Must de Jidvei

Hertel Nordbayern

Eurotrip Rekze
Fundatia APT
Auchan