Diamantele sunt pentru totdeauna

"Francezii sunt gata să moară pentru dragoste/ Lor le plac duelurile/ Dar eu prefer un bărbat care este în viaţă/ Şi care oferă bijuterii scumpe/ Un sărut pe mână poate fi destul de continental/ Dar diamantele sunt cele mai bune prietene ale unei fete" cânta sex–simbolul Marylin Monroe, la începutul anilor '50 în filmul "Domnii preferă blondele", reliefând, astfel, întreaga tendinţă a vieţii americane pline de strălucire din acea vreme. De atunci şi până astăzi lucrurile s–au schimbat puţin, dar nu într–atât de profund încât să diminueze dragostea femeilor pentru podoabe. Poate că fetele din ziua de azi nu se dau în vânt neapărat după acele diamante de care vorbea Marylin, dar cu siguranţă multe dintre ele se topesc numai la auzul celor două cuvinte magice: cristale Swarovski sau la vederea unei cât de mici bijuterii. Pentru că prietenele cele mai bune ale fetelor sunt bijuteriile. Şi nu numai ale fetelor.

Când vine vorba de a face un cadou, un bărbat nu poate greşi dacă optează pentru o bijuterie. Fie că alege un inel, un pandantiv, o broşă, un colier, cercei, sau chiar o agrafă mai fantezistă. Şi bijuterii pot fi considerate şi ceasurile care au depăşit de mult formele clasice, banale de acum zece ani. Singura condiţie pe care trebuie să o întrunească alegerea unei bijuterii cadou este ca ea să se potrivească personalităţii celei sau celui care o primeşte. Tocmai din acest motiv, un obiect de podoabă poate fi comparat la fel de bine cu un parfum, care nu se oferă celor despre care ştim prea puţin.

Istoria încrustată într-o piatră preţioasă

Pietrele şi metalele preţioase au fascinat oamenii din cele mai vechi timpuri, ele fiind un simbol al bogăţiei şi al luxului nici voievodatele româneşti nescăpând de strălucirea lor magică. Galia Maria Gruder menţionează în cartea sa "Istoria fascinantă a pietrelor preţioase" o serie de meşteri orfevri transilvăneni, care au făurit bijuteriile ce se găseau la curtea Ţării Româneşti. În acest fel, în casetele Doamnei Despina, soţia voievodului Neagoe Basarab, şi-au găsit odihnă şi lăcaş, podoabe create de argintarul Celestin şi de aurarii Petru şi Ludovic Rover, toţi din Sibiu. Ei şi-au folosit talentul pentru a trimite la curtea voievodului salbe de mărgăritare, diademe, fel de fel de podoabe, dar şi sfeşnice pentru biserici. Legenda spune că tot Doamna Despina a fost cea care şi-a vândut bijuteriile pentru a asigura finalizarea construirii Mănăstirii Curtea de Argeş.
Neagoe Basarab nu a fost singurul cap încoronat fascinat de strălucirea nestematelor, pentru că de-a lungul secolelor voievozii Ţărilor Române şi ai Moldovei şi-au împodobit existenţa cu bijuterii care au stârnit până şi invidia sultanilor. Se spune că fiica lui Petru Rareş şi nepoata lui Ştefan cel Mare, domniţa Chiajna, a moştenit gustul pentru fast al tatălui său, la nunta avută în 1546, cu voievodul Munteniei, Mircea Ciobanul, ea alegând să se îmbrace ca o împărăteasă bizantină, încărcată de bijuterii. Galia Maria Gruder o descrie purtând o coroană înaltă plină de nestemate, şi mărgăritare, cu pandelocuri lungi de aur lângă urechi şi cu nenumărate şiraguri de perle. Şi nu doar ea a făcut asta, pentru că toţi voievozii care şi-au dus viaţa de-a lungul zbuciumatei noastre istorii au avut un gust deosebit pentru fast şi bijuterii, luminându-şi existenţa cu lungi şiraguri de pietre nemuritoare.

"Cuferele" de la Mall

Chiar dacă trecutul nu le-a permis decât capetelor încoronate şi familiilor de boieri purtarea bijuteriilor, acest lucru nu se mai poate spune despre oamenii zilelor noastre, pietrele preţioase sau semipreţioase, nemaifiind bunuri destinate în exclusivitate bogaţilor. Şi dacă în timpuri vechi ele erau făruite doar de anumiţi meşteri, astăzi orice sibian îşi poate îmbunătăţi imaginea cu o simplă fugă la mall, unde se pot găsi bijuterii ce ar putea rspunde unor gusturi destul de exigente. Astfel, cu sume cuprinse între 30 şi 100 lei poţi pleca acasă cu o pereche de cercei, îmbogăţiţi cu pietre semipreţioase sau cu cristale Swarovsky, un inel simplu de argint, ajungând undeva la suma de 50 lei, cele cu pietre mari depăşind 200 lei.
Nu se poate spune că oferta de la Mall este foarte generoasă, dar magazinele care se găsesc aici, încearcă să se adreseze tuturor, în funcţie de buzunar, vârstă, gusturi şi preferinţe. Cele mai căutate de către sibieni sunt obiectele de podoabă din argint, care este considerat mult mai elegant decât aurul şi care îmbogăţeşte pietre semipreţioase, cum este cazul zirconiului, care înlocuieşte diamantul, bineînţeles fiind mult mai ieftin. Astfel un pandantiv din argint, cu pietre semipreţioase se situează între 80 şi 130 lei, în timp ce unul din aur de 18K, cu un design interesant, poate ajunge şi la 1.000 lei.

Pietre naturale şi cristale Swarovsky

Metalele preţioase şi diamantele au fost cele care au suscitat imaginaţia oamenilor de-a lungul timpului. În ultima vreme, însă, forţaţi, evident şi de buzunar, iubitorii podoabelor au descoperit "cenusăresele" pietrelor scumpe şi anume cele semipreţioase, care mai mult au şi calităţi binefăcătoare. Aşa au fost create coliere, brăţări, cercei, care se cumpără în funcţie de zodia celei care le va purta, de culoarea ochilor sau de personalitate. La Sibiu, tot la Mall, oferta aceasta este cea mai generoasă datoriă numărului mare de cumpărători, pentru că oricine îşi poate procura un set alcătuit din pietre naturale aşezate într-un colier şi cercei, contra sumei de aproximativ 150 lei. Alte preţuri au însă seturile "construite" cu cristale swarovsky, ce pot ajunge la 300-400 de lei.
Bijuteriile "înseriate" nu sunt singurele "bunătăţi" de care se pot bucura sibienii, pentru că pe malurile Cibinului există câţiva producători de bijuterii artizanale, care, cu firele lor din cupru argintat împletite, cu pietrele semipreţioase cu cristalele pe care le folosesc şi cu preţurile mai mult decât convenabile pot bucura sufletul şi buzunarul oricărui om. Aşa pot fi procurati cercei cu sume de maxim 50 de lei, preţul mediu fiind de 25-30 lei, sau seturi care nu depăşesc suma de 200 lei. Marele lor avantaj este că ele poartă eticheta de unicat, neexistând riscul ca la o petrecere o alta să aibă bijuterii la fel, mai ales că poate fi impusă şi o mică amprentă personală.


Bijuteria mea, ceasul

Ceasul, purtat cu drag atât de femei cât şi de bărbaţi, a depăşit de mult stadiul de simplu indicator al timpului, el devenind un accesoriu uneori de lux, care se asortează la ţinută, dispoziţie, la culoarea hainelor sau la vârstă. De la ceasurile simple, rotunde sau pătrate, cu brăţară de metal sau curea, în Sibiu se mai găsesc şi cele destinate imaginaţiilor bogate, care urmează trendurile şi care le sunt destinate în special celor care sunt în pas cu moda. Pentru un ceas gigant, cu brăţară pe măsură, ar trebui scoşi din buzunar în jur de 500 de lei, ceasurile pentru bărbaţi situându-se în jurul aceleiaşi sume. Sibienii optează pentru astfel de ceasuri când se hotărăsc să facă un cadou, după cum ne-a spus o vânzătoare, în timp ce cei care aleg să se răsfeţe cu un astfel de accesoriu, plătesc şi 1.800 lei. Şi pentru că timpul costă bani, unii comercianţi s-au gândit la reduceri de până la 20 de procente, pentru unele mărci.
Chiar dacă diamantele sunt pentru totdeauna, chiar dacă bijuteriile îmbogăţesc imaginea unui om, punându-l în valoare, evidenţiind culoarea adâncă a ochilor, preţul unei podoabe este nesemnificativ atunci când ea este oferită cu multă dragoste.