De ce are Sibiul nevoie de un cartier verde?

* Omul de afaceri Ilie Carabulea vrea să construiască un cartier identic cu altul din Frankfurt, recunoscut ca fiind unul dintre cele mai ecologice ansambluri de locuinţe * După numeroase contestări şi solicitări, cel mai aprig contestatar a aprobat proiectul, pentru că nu aduce nicio atingere ecosistemului din Pădurea Dumbrava *

Atunci când cineva vrea să facă un lucru, se găseşte imediat altcineva care să spună că nu e bun. Şi culmea, atrage de partea sa foarte mulţi oameni care se lasă manipulaţi. Acest lucru s-a întâmplat şi cu dezbaterea publică pentru cartierul Sibiul Verde, acolo unde omul de afaceri Ilie Carabulea vrea să construiască aproape 1.400 de locuinţe, pe spaţiul pe care a funcţionat fabrica de covoare Sitex, o adevărată uzină, unde lucrau mii de oameni. Aceeaşi gaşcă de oameni, de felul lor împotriva a tot ce se face nou -  tot ei au fost împotriva ştrandului municipalităţii - au venit la dezbaterea publică cu sute de semnături pentru a arăta că sibienii sunt împotriva acestui cartier, care, spun ei, "distruge pădurea".

Care pădure?

Pe locul unde Ilie Carabulea vrea să construiască blocurile există deja o construcţie care zace în ruină. Este vorba de fosta fabrică de covoare, Sitex Dumbrava. În 1868, ţesătorii au înfiinţat o societate care a funcţionat peste un secol. De-a lungul timpului, la Sitex Dumbrava se produceau ţesături pentru export. O fabrică micuţă s-a transformat în timp într-o adevărată uzină, unde lucrau aproape 3.800 de oameni. Pe locul acestei fabrici, omul de afaceri Ilie Carabulea vrea să construiască blocuri. Doar pe acea suprafaţă. Nu intenţionează să taie nici măcar un singur copac. Ba mai mult, ar vrea să mai lărgească spaţiul verde. "Până în anul 1990, aici au lucrat în 3 schimburi, circa 3.800 de oameni. Fabrica Dumbrava era cel mai mare exportator din zona comunistă. Aceşti oameni care lucrau veneau zilnic la fabrică, cu maşini, cu ce puteau. Deci era zona foarte poluată. Noi creăm acum o zonă ecologică, după modelul pe care l-am văzut eu în Frankfurt. Pe de altă parte, facem un gard care va împrejmui ansamblul, că doar eu sunt sibian şi nu vin să distrug Sibiul, pentru că dacă aveam ceva contra sibienilor şi a Sibiului sau a României plecam acolo unde mai am afaceri în străinătate. Dar eu aduc banii de acolo, aici. Puteam să vând terenul, dar vreau să fac ceva cu mâna mea aici, pentru sibieni", a spus Ilie Carabulea.

 Aer filtrat

Cei care se tem că afluxul mare de oameni care vor locui în cartierul Sibiul Verde vor pune în pericol flora şi fauna din zonă se înşeală. Cele mai multe dintre locurile de parcare ale sibienilor care vor locui acolo vor fi în subteran, iar pentru ca noxele să nu afecteze zona, omul de afaceri spune că în parcările din subteran vor fi amplasate filtre de aer. Cu alte cuvinte, poluarea va fi de mii de ori mai mică decât cea care exista atunci când, la fabrică, se produceau blănuri sintetice, mochete şi covoare. O activitate în care se consumau vopseluri, diluanţi şi detergenţi capabili să spele şi să dea înfăţişarea dorită lucrurilor care mergeau, de cele mai multe ori, spre export, este lesne de înţeles că aducea o poluare excesivă.
Contestatarii proiectului spun că zona nu va mai fi la fel dacă se vor construi blocuri de mare înălţime, mai ales pentru că există acolo Complexul Muzeal ASTRA, cu vedere spre Munţii Cindrel. Prezentând în această formă lucrurile, oamenii au fost induşi în eroare şi au semnat, pentru că nimeni nu vrea să renunţe la Muzeul Astra, Pădurea Dumbrava sau vederea spre Cindrel. În realitate, lucrurile nu stau aşa cum au fost expuse de contestatari. Clădirile nu se vor vedea nici măcar din şoseaua care leagă Sibiul de Răşinari, cu atât mai mult din Muzeu, promite investitorul. De acest lucru s-a convins şi unul dintre cei mai vehemenţi contestatari ai proiectului, prof. dr. Corneliu Bucur, directorul general al Complexului Muzeal Astra, cel care a solicitat şi Academiei Române să ia act de distrugerea Pădurii Dumbrava. După ce i-a fost prezentat proiectul exact aşa cum va fi, el a fost de acord cu ansamblul rezidenţial, despre care crede că se integrează realităţilor din Pădurea Dumbrava. Prof. dr. Corneliu Bucur a apreciat planul de dezvoltare a zonei şi a recunoscut că soluţia propusă este corectă şi nu aduce atingere ecosistemului din zonă.
Contestatarii se tem şi de faptul că vor fi chiar şi sibieni care, locuind în apropierea Pădurii, ar vrea să o distrugă şi ar vrea să meargă în pădure sau în muzeu, la grătare. Nu se va întâmpla acest lucru, promite investitorul, pentru că ansamblul rezidenţial va fi împrejmuit, astfel încât nimeni nu va avea acces direct în pădure.

Cine contestă?

Cartierul "Sibiul Verde" se vrea construit în următorii 3 ani. Cei care se ocupă de acest proiect spun că el va avea 1.383 de apartamente. Tot ei spun că nu se va tăia nici măcar un singur copac. Ba, mai mult, parcările de suprafaţă vor fi parcări verzi, iar cele din subteran vor avea filtre de aer. Tot verzi vor fi şi zonele pietonale. Pârâul din zonă va fi şi el ecologizat şi va fi creat un lac artificial.
Oamenii care au fost prezenţi la dezbaterea publică au sesizat un fapt care poate fi consemnat. Lista cu cele 740 de semnături prezentată de Călin Blaga, despre a cărui activitate nu se ştie mai nimic, decât că este blogger (apropo, din ce-o fi trăind acest domn, că din banii soţiei ar fi sub demnitatea afişată de el!), cuprinde cam 500 de înjurături la adresa unor ziare locale, care nu sunt neapărat păreri pro sau contra proiectului. Atitudinea lui Călin Blaga are şi unele explicaţii. Soţia sa este redactor şef adjunct la ziarul care a fost dat în judecată pentru calomnie în formă repetată de către patronul Holdingului Atlassib, Ilie Carabulea, investitorul cartierului "Sibiul Verde".
Părerile pro şi contra acestui proiect rezidenţial nu se opresc aici. Vor mai fi contestatari, la fel cum vor mai fi şi oameni care vor aprecia acest proiect. Important este, însă, ca cei care îşi dau cu părerea să ştie despre ce vorbesc. Să aibă viziunea clară a proiectului şi nu ceea ce vor alţii să spună despre el.
Dacă ajungem ca dezbaterile publice organizate în Sibiu să fie monopolizate de acest grup de presiune, condus de nişte "Gică-contra", care nu reprezintă pe nimeni şi nimic, atunci cu greu va mai reuşi cineva să dezvolte ceva în Sibiu. .