logo
FITS
Dansul generaţiilor, cu jocuri, cântece şi descântece
I. BÂRSAN
3066 vizualizari
Dansul generaţiilor, cu jocuri, cântece şi descântece
A XI- ediţie a spectacolului agniţean care-i readuce în fiecare primăvară, pe scena Casei de Cultură „Ilarion Cocişiu”, pe cei plecaţi prin alte părţi, alături de cei care fac primii paşi în ritm de joc popular, s-a desfăşurat cu casa închisă dar cu foarte multe aplauze la scenă deschisă.

Au fost aplaudați preșco­larii, pentru nonșalanța cu care jucau și pentru farmecul micilor stângãcii, la fel ca cei care au petrecut multe ore pe scenã, aplaudați pentru frumusețea și virtuozitatea interpretãrilor.

Spectacolul a început cu elegantul dans de salon Romana, un remember al anilor 1850, când elita inte­lec­tualilor din Transilvania, preocupatã de cultivarea identitãții naționale, punea în valoare frumusețea jocului popular, compunând dan­suri inspirate din folclor. Dan­sul Romana s-a nãscut în casele pașoptistului Iacob Mureșianu, prin adaptarea figurilor coregrafice ale jocurilor Ardeleana, Învârtita, Brașoveanca, Hațegana.

Pentru acest moment artistic tinerii din ansamblul Cununa și-au procurat haine de epocã, încântând specta­torii prin ținutã și prin eleganța pașilor de dans.

A urmat un încântãtor moment coregrafic „Pasãrea albastrã”, prezentat de mica balerinã Iarina Goga.

Momentele coregrafice de dans și balet au fost conti­nuate de jocurile și cântecele populare de pe Valea Hâr­tibaciului prezentate de pãstrãtorii tezaurului fol­cloric, ansamblurile Cu­nuna, Hârtibaciul, elevii ªcolii Gimnaziale GD Teutsch, Clubul elevilor din Agnita,  Grupul Vocal al ªcolii Popu­lare de Arte Ilie Micu și Grupul Vocal al Casei de Culturã din Agnita format din solistele Maria Lãstun, Maria Gherghel, Teodora Sasu și Cezara Cernea.

De aplauze binemeritate s-au bucurat veteranii an­sam­blului Cununa, reveniți pe scena din Agnita cu bucuria retrãirii momentelor în care au reprezentat la cel mai înalt nivel folclorul Vãii Hârtibaciului. Alãturi de ei a urcat pe scenã solistul Marcel Pãrãu, emoționat ca de fiecare datã când vine sã cânte în fața celor pe care îi iubește și-l iubesc, pentru autenticitatea și frumusețea cântecelor interpretate.

Dupã o scurtã pauzã a urmat un moment muzical – coregrafic, un tablou ances­tral al satului în care s-a nãs­cut veșnicia. Tabloul intitulat „Apa – izvorul vieții” a fost in­spirat și preluat din cartea „Viziuni strãvechi” a scriito­rului Gherasim Rusu Togan.

Folosind motivul apei purificatoare, simbol al curãțeniei spirituale din comunitãțile vetrelor româ­nești, autorii și realizatorii acestui tablou au reușit sã prezinte un set de valori cultivate de-a lungul timpului și pãstrate în memoria satu­lui. Ritualurile, credințele și obiceiurile satului tradițional au fost minunat prezentate de actorii acestui tablou, compus dintr-o succesiune de scene reprezentative pentru viața comunitãților sãtești.

Izvoarele apei curate sunt cãutate de un tânãr neîntinat, purificat el însuși trupește și sufletește de o „descântã­toare” femeie credincioasã, și întãrit de aceasta cu puteri magice, care se lega „sã-i dau pãmântului inima, iar el sã-mi dea neprihãnitele izvoare”. Aceeași „descântã­toare” sãvârșește ritualul de purificare a fântânii, dând apei puterile magice de curãțenie trupeascã și sufleteascã.

O scenã semnificativã a prezentat întâlnirea obștii satului, unde se luau hotã­râri privind viața comunitãții, claca pentru ajutorarea vãduvelor, paza hotarelor cu jurãmântul de cinste al celor împuterniciți s-o facã.

Din tablou n-a lipsit scena descântecului, menit sã-l întoarcã la familie pe cel ce a apucat pe cãi greșite, și nici cel fãcut pentru întãrirea copilului nou-nãscut.

Toate scenele au fost însoțite de cântece și ziceri ritualice dar și de jocuri și cântece de petrecere.

Rolul principal, în acest tablou, i-a revenit Eugeniei Ghișa, care a reușit sã pre­zinte imaginea autenticã a descântãtoarei și împre­unã cu soliștii  Ioana Bogdan, Florin Pãrãu și Robu Florin Zamfir și membrii ansam­blu­lui Cunu­na au realizat o frescã a satului arhaic tran­silvan, în care obiceiurile și legea pãmân­tului deter­mi­nau viața comu­nitãții. Calitã­țile muzicale ale soliștilor și implicarea lor au dat valoare tabloului muzical- coregrafic.

Spectacolul, încadrat între douã momente istorice, primul al valorificãrii culturii populare pentru edificarea celei naționale și al doilea prezentând perenitatea acestei culturi în vatra satului românesc, a fost foarte bine realizat de prof. Ioan Sârbu care a conceput scenariul și l-a regizat împreunã cu profesorii Doina Pãrãu și Florin Pãrãu ajutați de orchestra Casei de Culturã condusã de Nicolae Vâștea. 

A fost un spectacol care i-a fãcut pe agnițeni sã fie mândrii de valorile culturale ale orașului lor.






comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

turboclima

Vacanta Eurotrip
espressor
sport
info
Covoare
Licitatie publica

accentmedia