Cum se calculează data Paştilor?
Anul acesta, atât ortodocşii, cât şi catolicii se vor bucura de Sfintele Paşti, când vor sărbători împreună Învierea Domnului la aceeaşi dată de 4 aprilie, bucurie ce se va repeta şi anul viitor la 24 aprilie.
Pentru credincioşii mai tineri, este bine să amintim că la primul Sinod Ecumenic, ţinut la Niceea în anul 325 s-a hotărât ca data Paştilor să fie sărbătorită în prima duminică de după ziua cu lună plină ce urmează echinocţiului de primăvară, iar dacă aceasta se potriveşte cu Paştile evreilor, atunci Paştile creştinilor se amână cu o săptămână.
Nu trebuie uitat că luna plină nu este în fiecare an la aceeaşi dată calendaristică, după cum tot aşa nu trebuie uitat faptul că la fiecare 4 ani avem unul bisect, iar zilele săptămânii, deci şi duminicile, nu cad la aceeaşi dată din cursul unei luni.
În sfârşit, anul solar nu are un număr întreg de zile, ci 365,24219..., din care cauză calendarul Iulian (introdus de Iulius Caesar în anul 46 î.H.) a făcut ca echinocţiul de primăvară să rămână din ce în ce mai în urmă, deci şi Paştile din ce în ce mai devreme.
O reformă a calendarului s-a făcut de către Papa Grigore al XIII-lea (calendarul Gregorian) la 4 octombrie 1582.
Bisericile ortodoxe au adoptat noul calendar (denumit stil nou) cu mult mai târziu, ca de exemplu România în 31 martie 1919, Rusia în 1918, Serbia în 1919, Bulgaria 1916 etc.
Au rămas însă două biserici ortodoxe care nu au acceptat noul calendar în calculul datei Paştilor, determinându-ne şi pe noi să procedăm la fel. Menţionăm însă că Naşterea Domnului o prăznuim după noul stil.
Cu toată complexitatea celor de mai sus, marii matematicieni din ultimii 400 de ani au reuşit să stabilească unele formule de calcul doar cu elemente matematice la dispoziţia oricui.
Una din aceste formule am învăţat-o acum peste 70 de ani, la ora de religie, de la un profesor care era şi preot şi matematician şi pe care o redau mai jos.
Formula este cu atât mai valoroasă, cu cât stă şi la baza calendarului pentru Paştile Catolic, în care diferă doar două constante, precum şi punctul de plecare.
Ca orice creştin, dorim vă vină cât mai repede ziua când toate confesiunile creştine vor prăznui Învierea Domnului în aceeaşi zi. Toţi creştinii au aceeaşi Biblie, acelaşi Dumnezeu şi Hristos, îi desparte doar faptul că prăznuiesc Paştile la date diferite. Este singura deosebire pe care o percepe creştinul de rând. În unele familii, Paştile se serbează de două ori pe an, ca şi cum Iisus Hristos ar fi înviat de două ori.
Iată cum se calculează data Paştilor:
A. - Se împarte anul pentru care dorim să aflăm data Paştilor la 19 (o constantă), iar restul se notează cu A.
B. - Se împarte anul la 4, iar restul rămas se notează cu B.
C. - Se împarte anul la 7, iar restul se notează cu C.
D. - Se înmulţeşte A cu 19, apoi se adaugă o constantă 15, iar suma se împarte la 30. Restul se notează cu D.
D = restul de la 19 A +15 : 30
E. - Se calculează E astfel:
E = restul de la 2B+4C+6D+6: 7
în care 6 şi 7 sunt constante.
PAŞTILE ORTODOX = 4 aprilie +D+E
De remarcat: Nu se lucrează cu zecimale, ci cu restul împărţirii.
Exemplu pentru "A" din 2010:
A = 2010:19 = 105 şi rămâne un rest de 15. Ne interesează doar restul de 15 care se notează cu A.
La catolici:
A, B şi C sunt la fel ca la ortodocşi.
La catolici, în loc de constanta 15 de la D de mai sus, se trece 24, iar în loc de constanta 6 de la pct. E se trece 5.
Paştile catolic = 22 martie+D+E
Dacă acest rezultat este mai mare de 31 (câte zile are martie), din total se scade 31, iar Paştile vor fi în aprilie.
Şi la ortodocşi, dacă rezultatul este mai mare decât 30, câte zile are aprilie, din rezultat se scade 30, iar Paştile vor fi în mai..
Pentru credincioşii mai tineri, este bine să amintim că la primul Sinod Ecumenic, ţinut la Niceea în anul 325 s-a hotărât ca data Paştilor să fie sărbătorită în prima duminică de după ziua cu lună plină ce urmează echinocţiului de primăvară, iar dacă aceasta se potriveşte cu Paştile evreilor, atunci Paştile creştinilor se amână cu o săptămână.
Nu trebuie uitat că luna plină nu este în fiecare an la aceeaşi dată calendaristică, după cum tot aşa nu trebuie uitat faptul că la fiecare 4 ani avem unul bisect, iar zilele săptămânii, deci şi duminicile, nu cad la aceeaşi dată din cursul unei luni.
În sfârşit, anul solar nu are un număr întreg de zile, ci 365,24219..., din care cauză calendarul Iulian (introdus de Iulius Caesar în anul 46 î.H.) a făcut ca echinocţiul de primăvară să rămână din ce în ce mai în urmă, deci şi Paştile din ce în ce mai devreme.
O reformă a calendarului s-a făcut de către Papa Grigore al XIII-lea (calendarul Gregorian) la 4 octombrie 1582.
Bisericile ortodoxe au adoptat noul calendar (denumit stil nou) cu mult mai târziu, ca de exemplu România în 31 martie 1919, Rusia în 1918, Serbia în 1919, Bulgaria 1916 etc.
Au rămas însă două biserici ortodoxe care nu au acceptat noul calendar în calculul datei Paştilor, determinându-ne şi pe noi să procedăm la fel. Menţionăm însă că Naşterea Domnului o prăznuim după noul stil.
Cu toată complexitatea celor de mai sus, marii matematicieni din ultimii 400 de ani au reuşit să stabilească unele formule de calcul doar cu elemente matematice la dispoziţia oricui.
Una din aceste formule am învăţat-o acum peste 70 de ani, la ora de religie, de la un profesor care era şi preot şi matematician şi pe care o redau mai jos.
Formula este cu atât mai valoroasă, cu cât stă şi la baza calendarului pentru Paştile Catolic, în care diferă doar două constante, precum şi punctul de plecare.
Ca orice creştin, dorim vă vină cât mai repede ziua când toate confesiunile creştine vor prăznui Învierea Domnului în aceeaşi zi. Toţi creştinii au aceeaşi Biblie, acelaşi Dumnezeu şi Hristos, îi desparte doar faptul că prăznuiesc Paştile la date diferite. Este singura deosebire pe care o percepe creştinul de rând. În unele familii, Paştile se serbează de două ori pe an, ca şi cum Iisus Hristos ar fi înviat de două ori.
Iată cum se calculează data Paştilor:
A. - Se împarte anul pentru care dorim să aflăm data Paştilor la 19 (o constantă), iar restul se notează cu A.
B. - Se împarte anul la 4, iar restul rămas se notează cu B.
C. - Se împarte anul la 7, iar restul se notează cu C.
D. - Se înmulţeşte A cu 19, apoi se adaugă o constantă 15, iar suma se împarte la 30. Restul se notează cu D.
D = restul de la 19 A +15 : 30
E. - Se calculează E astfel:
E = restul de la 2B+4C+6D+6: 7
în care 6 şi 7 sunt constante.
PAŞTILE ORTODOX = 4 aprilie +D+E
De remarcat: Nu se lucrează cu zecimale, ci cu restul împărţirii.
Exemplu pentru "A" din 2010:
A = 2010:19 = 105 şi rămâne un rest de 15. Ne interesează doar restul de 15 care se notează cu A.
La catolici:
A, B şi C sunt la fel ca la ortodocşi.
La catolici, în loc de constanta 15 de la D de mai sus, se trece 24, iar în loc de constanta 6 de la pct. E se trece 5.
Paştile catolic = 22 martie+D+E
Dacă acest rezultat este mai mare de 31 (câte zile are martie), din total se scade 31, iar Paştile vor fi în aprilie.
Şi la ortodocşi, dacă rezultatul este mai mare decât 30, câte zile are aprilie, din rezultat se scade 30, iar Paştile vor fi în mai..
Adauga un comentariu la acest articol
prosti sa fie sa creada tampeniile astea apoi nu mai conteaza calculele in 23.03.2010 07:14 ( 89.121.231.114 )
Pai se vede treaba ca Popii nu prea au ce face decit sa calculeze cind va putea minca turma carne de miel ca ei oricum nu tin cont in casa lor de asta.
Ce ciuda imi e ca am chiulit la orele de matematica din liceu, ca acum puteam sa–mi calculez data Pastelui singur.
Felicitari pentru autorul articolului,care e f./interesant.
Sa nu ne gandim numai la mancare si bautura...sa mai avem grija si de iuntelect.
Sa nu ne gandim numai la mancare si bautura...sa mai avem grija si de iuntelect.
Mare greseala.Comform calculelor in 2010 Pastele este pe 25 aprilie.In realitate a fost pe 04 aprilie.Unde este greseala?
























