Complicaţiile gripei în sfera O.R.L.

* Interviu cu dr. Ioan Gh. Mărginean, medic primar O.R.L.–C.M.I. "Sanomed”, Sibiu *

Reporter: D-le doctor, gripa este o boală specifică sezonului rece, iar pandemia de gripă este considerată cea mai gravă ameninţare cu care se confruntă actualmente omenirea. Ce este gripa şi cum se manifestă?

Dr. Mărginean: Gripa (influenza) este o infecţie virală, foarte contagioasă, care afectează căile respiratorii, atât la adulţi cât şi la copii. Gripa nu trebuie confundată cu o simplă răceală, simptomele şi complicaţiile gripei fiind mai severe. Gripa debutează în general brusc, cu manifestări precum: febră mare, frison, mialgii şi artralgii generalizate, cefalee, tuse seacă, secreţii nazale apoase şi obstrucţie nazală, dureri în gât. Deşi este o boală comună, mulţi indivizi îmbolnăvindu-se de mai multe ori pe parcursul vieţii, gripa poate avea uneori o evoluţie severă, din cauza complicaţiilor.

Reporter: Cum se transmite gripa şi cum ne putem proteja de infecţia gripală?
Dr. Mărginean: Calea de transmitere a virusurilor gripale este aerogenă, prin picăturile de salivă (Flugge), răspândite în aer de tuse şi strănut, sau prin contactul direct cu persoana bolnavă: strângeri de mână, folosirea obiectelor personale etc. În perioada epidemică se recomandă evitarea contactului cu bolnavii de gripă, evitarea aglomeraţiilor, a expunerii la frig şi umezeală, spălarea cât mai des pe mâini, faţă şi gât. Cea mai eficientă metodă de profilaxie împotriva infecţiei cu virus gripal o reprezintă vaccinarea antigripală.

Reporter: Care sunt complicaţiile gripei?

Dr. Mărginean: Cele mai frecvente complicaţii ale gripei sunt: pneumonia, sindromul Reye cu afectare neurologică şi complicaţiile din sfera ORL: otita externă, miringită buloasă, otită medie gripală, labirintită, nevrită cohleară gripală, hemoragia nazală (epistaxis) , laringita, rinosinuzita. Inflamaţia gripală a mucoasei nazale are efecte importante asupra percepţiei olfactive şi poate fi cauza pierderii parţiale (hiposmia) sau totale a mirosului (anosmia). Hemoragia nazală (epistaxis), însoţeşte adesea o rinită gripală, prin hiperemia petei vasculare Kiesselbach. Complicaţiile gripei la nivelul urechii se manifestă prin: durere (otalgie şi otodinie), cefalee, secreţii sangvinolente auriculare, ameţeli (vertij), scădere de auz (hipoacuzie) sau mai grav, surditate pentru că virusul gripal determină o endotelită care afectează nutriţia şi funcţionalitatea nervului acustico-vestibular. Din acest motiv, pacienţii, trebuie să fie avizaţi, pentru a se prezenta în cel mai scurt timp la medicul specialist ORL, care va iniţia tratamentul de prevenire a  pierderii irecuperabile a auzului (stereohipoacuzie sau surditate).

Reporter: Cum se tratează gripa?

Dr. Mărginean:  În cazul formelor uşoare de gripă se recomandă tratament simptomatic: antialgice, antipiretice, decongestionante nazale, antitusive şi expectorante. În stările gripale se va evita administrarea de aspirină!   Măsurile igieno-dietetice recomandate sunt: izolarea la domiciliu a bolnavilor cu  gripă necomplicată, repaus la pat, aerisirea casei, o bună hidratare, alimentaţie uşoară bogată în vitamine. În cazul formelor severe ale bolii , prezentarea la medic este obligatorie, situaţie în care se instituie terapia antivirală specifică, de preferat cât mai aproape de momentul infectant. Trebuie reamintit  faptul că antibioticele nu sunt eficiente în cazul infecţiei gripale, decât în momentul în care apar complicaţii ale gripei simple.

Reporter: Specialiştii epidemiologi estimează o rată de atac a gripei care variază între 20-50% din populaţie, ceea ce va face dificilă vaccinarea în totalitate a persoanelor susceptibile. Care sunt posibilităţile de tratament şi profilaxie a complicaţiilor, pentru persoanele nevaccinate antigripal?

Dr. Mărginean: Pentru persoanele nevaccinate (infecţii intercurente, aparţia precoce a epidemiei, alergie la componentele vaccinului antigripal), se va face chimioprofilaxia /terapia antivirală, de preferat în primele 48 ore de la debutul bolii. Pentru creşterea rezistenţei organismului la infecţii şi întărirea imunităţii nespecifice, sunt utile vitaminele C, A şi E, preparatele care conţin zinc şi echinaceea. Se vor consuma zilnic: lămâi, grapefruit, mere, hrean, ceapă, usturoi, scorţişoară, sfeclă roşie şi morcovi. Sunt benefice inhalaţiile cu uleiuri eterice (eucalipt, muşeţel, busuioc, mentă), lavajul nazal cu soluţii saline (apă de mare) şi dezinfecţia-odorizarea aerului din încăperi cu uleiuri esenţiale pe bază de plante (“Ocnasept”-spray şi lămpi pentru aromaterapie).