Ceramica din Transilvania şi ceramica contemporană, în dialog

Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească „Emil Sigerus”, a vernisat sâmbătă, expoziţia "Ceramica din Transilvania. Secolele XVII-XXI". "Pentru elaboarea acestei expoziţii s-a colaborat la nivel ştiintific cu o serie de muzee şi instituţii de cultură din ţară şi străinătate: Muzeul Naţional Brukenthal. Muzeul de Istorie „Casa Altemberger” Sibiu; Muzeul Judeţean Mureş. Secţia de Etnografie şi Artă Populară; Muzeul Ţării Făgăraşului „Valeriu Literat”, Făgăraş; Muzeul Municipal Mediaş; Muzeul Etnografic al Transilvaniei Cluj-Napoca; Muzeul Etnografic din Răşinari Sibiu; Muzeul Bavarez din München, Germania; Muzeul Transilvănean din Gundelsheim, Germania; Biserica Reformată din Ocna Sibiului; Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia şi colecţii private, fiecare contribuind cu piese valoroase, fotografii, idei şi documente pentru completarea tematicii", a precizat la vernisaj directorul instituţiei, Valeriu Olaru. Interesante au fost şi precizările aduse de muzeograf Karla Bianca Roşca - Szente care a făcut menţiuni legate de interesul specialiştilor, colecţionarilor şi pasionaţilor de artă pentru ceramica decorativă transilvăneană." Din acest motiv, intenţia noastră a fost de a valorifica expoziţional nu doar colecţia Muzeului de Etnografie Săsească „Emil Sigerus”, care cuprinde cea mai completă şi valoroasă colecţie de ceramică (4.000 de piese), alcătuită din donaţii şi achiziţii realizate de Ulbrich Joszef, Karl Erwin Ulbrich, Mathias Speck, Johann Miess, Martin Reschner, Franz Zimmerman, Friedrich Teutsch, Julius Bielz, Misch Orend, Wilhelm Richter, Hedwiga Ruşdea, Carl Engber, ci şi piese reprezentative care aparţin muzeelor din ţară şi colecţiilor private" . Horst Klusch, colaborator al proiectului, a amintit celor prezenţi că din anul 2008 au fost studiate documente aflate în Arhivele de Stat Sibiu, arhivele proprii Centrul de Informare si Documentare "Cornel Irimie", arhivele Institutului Cultural Friedrich Teutsch, arhivele Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia şi Arhivele din Germania (München), pentru coneptul expoziţional dar şi pentru identificarea materialelor necesare realizării volumului „Ceramica de breaslă, habană şi manufacturieră din Transilvania”. În urma acestei documentări s-au găsit o serie de informaţii nepublicate până în prezent, cercetătorul Horst Klusch fiind cel care pe parcursul celor 50 de ani a adunat un material bogat, despre evoluţia ceramicii în Transilvania. Tot în acest cadru artisul ceramist Leş Gábor din Baia Mare şi-a prezentat creaţiile artistice şi a oferit un curs deschis de olărit. El face parte dintr-un centru de olari breslaşi de tradiţie. După terminarea şcolii, Leş Gábor a participat permanent la târgurile meşteşugarilor, organizate de muzeele etnografice din Cluj, Sibiu, Bucureşti, devenind laureat al Festivalului Cântarea României, faza naţională în 1986. În anul 1989 s-a stabilit în Ungaria, unde şi-a continuat activitatea de ceramist, alături de familie, înfiinţându-şi propriul atelier. În 1989 primeşte atestatul de artist popular, iar în 1990 i s-a decernat premiul Pro Renovada Cultura. A avut expoziţii personale în Ungaria, Elveţia, Austria, Germania, Italia, Slovacia. La Centrul de Olărit de la Budapesta susţine un curs permanent despre ceramica de Baia Mare. Este invitat permanent al cursurilor de perfecţionare, de profil, organizate pentru profesori şi meşteri populari. Ceea ce îl individualizează între zecile de olari este întoarcerea la formele vechi transilvănene şi reproducerea atentă a motivelor. Mai mult chiar, cu mult simţ al proporţiilor, inovează creând motive noi. La vernisaj a participat şi o delegaţie de ceramişti din Austria (30 de persoane)..