Centenarul Ilarion Cocişiu

Foarte mulţi tineri au plecat, cu sufletul trist, din Retişul natal, pentru a se face domni şi destul de mulţi au şi reuşit să adune învăţătură la oraş şi să devină persoane respectate pentru profesionalismul şi cinstea lor, dar cel mai de seamă dintre toţi a rămas Ilarion Cocişiu. De aceea, şi acum, când s-au împlinit 100 de ani de la naşterea lui, retişenii, care l-au cunoscut, când îl pomenesc o fac cu mult respect şi îi spun „Domnul Ilarion”.
Pentru sărbătorirea acestui fiu al Retişului s-au implicat împreună, cu multă dragoste, atât oameni din sat cât şi din cei ce poartă satul în inimă.
Omagierea lui Ilarion Cocişiu a început cu oficierea unei slujbe de pomenire, iniţiată de rudele etnomuzicologului. La încheierea slujbei, un grup de femei au cântat „Cântecul ăl mare”, cântec de mort specific Retişului, cu text ce-l omagiază pe cel dus. „Larioane, Larioane, / Ai răsărit ca o floare.../ Ai plecat apoi din sat/ S-ajungi dascăl învăţat, / Respectuos şi iubitor / Fala retişenilor./... Ai ajuns la Bucureşti / Continuând să trudeşti, / Să trudeşti iarnă şi vară /S-aduni cântece din ţară/ Aveai ani doar 42/ Când ai plecat dintre noi / Ţi-au rămas cântecele / Fala şi renumele”.
În şcoala din sat, ce-i poartă numele, a fost amenajată o sală cu exponate, reprezentând documente referitoare la Ilarion Cocişiu, costume populare din Retiş şi o expoziţie de icoane pe sticlă, realizate de Maria Gherman.
La Căminul Cultural, devenit neîncăpător, scriitorul Gherasim Rusu, fost profesor în sat, şi-a prezentat volumul „ Etnomuzicologul ILARION COCIŞIU în vâltoarea destinului”.
Despre personalitatea marelui etnomuzicolog a vorbit şi profesorul universitar dr. Ilie Moise, un erudit al realizărilor celui omagiat.
Spectacolul artistic a fost deschis de corala „Ilarion Cocişiu” dirijată de prof. Ilie Ţerbea, care a prezentat o suită de cântece culese şi prelucrate de compozitor. Pe scenă au urcat apoi un grup de copii, instruiţi de Ioan Baciu (Băciucu), care au fost aplaudaţi pentru jocurile retişenilor:Brâul fetelor, Ficioreasca, Purtata, Sârba şi Învârtita.
De la spectacol n-a lipsit nici Casa de Cultură „Ilarion Cocişiu” din Agnita, cu ansamblul „Cununa” care au fost admiraţi pentru cântecele şi jocurile populare prezentate cu profesionalism.. De multe aplauze s-a bucurat şi solistul Marcel Părău când a cântat din culegerile celui omagiat.
A fost un spectacol deosebit, de înaltă ţinută artistică, încheiat de descendenţi ai familiei Cociş, Gabriela şi Ovidiu Nistor.
Reuşita întregii manifestări, dedicate etnomuzicologului Ilarion Cocişiu, s-a datorat profesoarelor Elena Rusu, Emilia Curcean, învăţătorilor Nicolae şi Emilia Barbu şi mai ales primarului Aurel Dobre care a susţinut material organizarea acestui eveniment.
.