Sunt tineri şi activi, întotdeauna se grăbesc undeva şi cred în "american dream". Nu îşi imaginează viaţa fără tehnologie şi se pierd atunci când bateria smartphone-ului mai are doar 5%. Au tupeu, scopuri şi visuri. Vor să ardă etapele şi să ajungă cât mai repede de la statutul de angajat la cel de şef, de la ”începători” la ”profesionişti”. Sunt Generaţia Z, sunt născuţi după 1995 şi în curând vor conduce lumea, înlocuind milenialii.

Peste două miliarde de tineri din întreaga lume dependenţi de tehnologie au copilărit şi au crescut alături de Internet, reţele sociale şi Google. S-au obişnuit să obţină informaţiile rapid, în câteva clipe după introducerea cuvintelor cheie în motorul de căutare. Atenţia lor durează doar opt secunde, iar părerile le sunt influenţate de linkurile distribuite de prietenii lor. Televiziunea clasică e aproape înlocuită de YouTube şi alte platforme video. Revistele glossy, adorate cândva de părinţii şi bunicii lor, stau prafuite în rafturile dulapurilor şi sunt înlocuite cu bloguri, fashion, lifestyle şi literatura motivaţională. Idolii lor sunt cei care s-au ridicat prin propriile forţe sau au profitat de o conjunctură favorabilă şi au câştigat sume imense de bani.

 

Generaţia Z trăieşte în lumea ideală a virtualului şi nu face diferenţa între viaţa privată şi publică, postând tot felul de gânduri, cumpărături, călătorii şi petreceri pe profilurile lor. În loc de priviri dulci şi scrisori în plicuri albe, îşi manifestă interesul prin like-uri şi simpatia prin emoticoane cu inimioare. Majoritatea membrilor generaţiei Z echivalează comunicarea reală cu cea virtuală. Ei reuşesc să aibă prieteni, iubiţi, duşmani în mediul online şi preferă textul tastat în locul dialogului real.  

Născuţi în perioada postcomunistă, în care predomină libertatea de exprimare,tinerii români nu admit neacceptarea ideilor. Comentează şi participă în diferite dezbateri online şi public. Însăşi politica nu intră în aria intereselor tineretului, ei se bazează pe experienţa părinţilor sau opinia publică. Cunosc câte ceva despre guvernanţi, dar se încurcă atunci când trebuie să definească formule concrete cum ar fi forme statale, partide de stânga sau de dreapta. În majoritatea cazurilor, participă la proteste, neavând imaginea clară a situaţiei politice, urmând ideile generale (precum ”luptăm pentru viitorul ţării”, “vrem să schimbăm ceva”) sau de dragul hashtag-urilor şi live-urilor, care sunt în vogă, în prezent.

Munca pentru viaţă, nu viaţa pentru muncă

Potrivit mai multor studii de specialitate, se estimează că cei născuţi între anii 1996 – 2010, vor constitui 75% din forţa de muncă în 2030. Ei se consideră inteligenţi, inventivi şi creativi. Spre deosebire de milenialii (generaţia anilor ‘80-’90), care lucrau în echipe, generaţia actuală lucrează mai eficient individual. Pentru ei contează să combine plăcerea cu munca şi nu vor accepta un job bine remunerat, dar chinuitor. În calitate de angajaţi, au pretenţii mari, studiază şi analizează detaliat ofertele de muncă, se gândesc, în primul rând, la beneficiile lor şi ”se vând” cât mai scump. Respectul, de asemenea e important pentru generaţia Z, ei nu vor accepta neglijarea şi dispreţul.   Potrivit studiului EY România, la momentul angajării, tinerii sunt cel mai mult influenţaţi de experienţele actualilor angajaţi ai companiei. Sfaturile părinţilor (în mai mare măsură ale mamelor, decât   ale taţilor) reprezintă un reper important. Tinerii au mai puţină încredere  în consilieri în carieră şi în specialişti în recrutare ai companiilor.

Aşteptări salariale prea mari 

Unul din cinci tineri intenţionează sa înceapă propria afacere, în timp ce aproape 63% dintre tinerii generatiei Z tind să lucreze într-o firmă privată; doar 12% şi-ar dori să muncească în sectorul public. În privinţa primei angajări, tinerii sunt tentaţi de domeniul vânzări (18.7% de respondenţi).Urmează producţia (11.8%), industria ospitalieră (9,09%), servicii externalizate (call-center - 6,34%) sau poziţii de muncitori necalificaţi (6,49%). În lista ”outsider-ilor“ se plasează comunicarea şi marketingul (0,28%), ingineria şi IT-ul (1,44%), contabilitatea (1,73%) sau învăţământul (1,01%). ”Chiar dacă aproape jumătate dintre români (46,83%) se angajează, pentru prima dată, înainte de a împlini 20 de ani, lipsa experienţei este cea mai mare piedică de care tinerii spun că se lovesc atunci când îşi caută un loc de muncă. Un sfert dintre respondenţi au probleme în a identifica joburile compatibile cu pregătirea şi aşteptările lor. 16,71% nu ştiu unde anume să caute oportunităţi de muncă. 14% nu au suficientă încredere în ei înşişi.13% nu ştiu cum să-şi redacteze CV-ul sau cum să aplice pentru un loc de muncă; iar aproape 12% dintre cei care au participat la studiu spun că nu reuşesc să se angajeze pentru că au aşteptări salariale prea mari sau nu sunt dispuşi să respecte un program fix de lucru“, arată studiul realizat de eJobs.

Voluntariatul, de asemenea, se regăseşte în agenda activităţilor tineretului.Potrivit  studiului Unlock Market Research, în mediul românesc se observă o tendinţă de schimbare a stilului de viaţă. Tinerii simt nevoia să se implice activ în dezvoltarea ţării. Trei din zece persoane se implică în acţiuni de voluntariat. Ceea ce înseamnă că generaţia Z este preocupată de societate, vrea să aibă un impact în lume, realizând ceea ce nu au reuşit generaţiile anterioare. Din studiul internaţional al companiei americane “Cone Communications”, rezultă că 94% dintre tinerii Z din întreaga lume cred că organizaţiile ar trebui să abordeze aspecte sociale şi de mediu. Mulţi declară că ar accepta reducerea salariului, dacă aceasta ar însemna o contribuţie la o cauză în care cred.